Inflația a continuat să crească alarmant în zona euro, iar prețurile de consum au crescut la un nivel record. Prin urmare, Banca Centrală Europeană (BCE) este în mod evident justificată atunci când cere măsuri de înăsprire rapidă a politicii monetare, spun analiștii. Este probabil să vină şi o recesiune din cauza impactului politicii monetare stricte și a crizei energetice. Iar în luna decembrie vom avea parte de o nouă explozie a prețurilor.

Luna decembrie, când sunt şi sărbătorile de iarnă, nu vine cu vești bune pentru români. Centrul Naţional de Prognoză a anunțat o inflație de 15,2% în luna decembrie, în condițiile în care în această vară previziunile erau că va coborî sub 13%.

Nici începutul anului 2023 nu se arată prea bun, acesta vine cu o încetinire a creșterii economice. Există o estimare de 2,8%, cu 0,9% puncte procentuale mai puţin decât estimările făcute în vară. Asta înseamnă prețuri mai mari atât pentru servicii, cât şi pentru produse.

Iar economiile mondiale sunt în pragul colapsului, deoarece ele mai mari puteri ale lumii se sabotează reciproc, având cu toţii de suferit. Mai exact, analiștii economici spun că între ţările din G20 nu mai este nici pe departe o cooperare economică aşa cum era înainte de pandemie.

Prețurile la energie, greu de stăvilit

Prețurile la energie au crescut cu 40,7% față de anul precedent și cu 2,9% față de luna precedentă. Prețul alimentelor neprocesate a crescut cu 12,7% față de anul anterior și cu 1,6% față de luna precedentă.

Creșterea energiei rămâne în mare parte legată de criza care implică o penurie de gaz natural produsă de Rusia. Cum evoluează această situație rămâne deocamdată incertă.

A existat o variație considerabilă a inflației în funcție de țară. Față de luna trecută prețurile au crescut cu 2,2% în Germania, cu 2,8% în Țările de Jos, cu 0,5% în Franța, cu 1,6% în Italia și cu 0,2% în Spania. Germania și Italia, două țări cu o inflație neobișnuit de mare, sunt, de asemenea, sunt cu cel mai mare risc de recesiune, în special din cauza dependenței excesive de gazul natural rusesc.

Riscul global de inflație și recesiune

Mulți economiști și bancheri centrali cred că motivele principale ale recentei creșteri a inflației au inclus o schimbare a cererii globale de consum către bunuri de folosință îndelungată, întreruperea lanțurilor de aprovizionare din cauza pandemiei și creșterea prețurilor mărfurilor după începutul războiului din Ucraina.

Expansiunea monetară și fiscală a jucat, de asemenea, un rol. Ca răspuns la inflație, băncile centrale din întreaga lume au înăsprit politica monetară, creând riscul recesiunii.

De teamă că o psihologie inflaționistă s-ar putea înrădăcina în economia de piață, băncile centrale au căutat să lupte împotriva inflației prin creșterea ratelor dobânzilor nu numai pentru a reduce direct presiunea inflaționistă, ci și pentru a ancora așteptările privind inflația viitoare.

Dinamica riscului de inflație/recesiune diferă în funcție de regiune

În Statele Unite, economia continuă evident să crească, politica monetară afectând în principal piața imobiliară. Recesiunea poate fi evitată sau nu. Dacă va veni, probabil va fi una modestă și de scurtă durată.

În Europa, pe de altă parte, criza energetică determinată de războiul din Ucraina înseamnă o probabilitate mare de recesiune din cauza penuriei de energie și a înăspririi politicii monetare.

În China și Japonia, inflația rămâne redusă, la fel ca și creșterea economică. Astfel, băncile centrale ale acestor țări continuă să mențină o politică monetară ușoară, punând astfel presiune în scădere asupra valorilor valutare. În cele din urmă, piețele emergente sunt prinse la mijloc, luptându-se să echilibreze evitarea deprecierii monedei cu preocupările legate de recesiune, se arată în analiza economică globală săptămânală al lumii.