„El însuși”, „arogantul” Adrian Năstase. Poreclele primite de-a lungul timpului de fostul premier

Adrian Năstase. Sursa foto: Arhiva EVZ

Ministru de Externe, premier al României și președinte al PSD, Adrian Năstase a fost opusul lui Traian Băsescu. De altfel, cei doi au fost rivali în cea de-a doua mare confruntare electorală din România postdecembristă. Pe cât de popular și simpatizat a fost Traian Băsescu pe atât de antipatizat a fost Adrian Năstase. În cele ce urmează, vom aminti de poreclele sau caracterizările pe care i le-au făcut alții, consecință a lipsei sale de popularitate.

Ca premier, Adrian Năstase a fost, poate, cel mai eficient dintre câți a avut România după 1989. Chiar și cei mai mari adversari ai săi recunosc faptul că acesta muncea foarte mult. Guvernarea sa, deși a lăsat în urmă o mulțime de controverse și scandaluri de corupție, a avut numeroase reușite.

De numele lui Adrian Năstase se leagă intrarea României în NATO, adoptarea noii Constituții, în 2003, abrogarea articolului 200 din Codul Penal care incrimina homosexualitatea. În timpul guvernării Năstase au fost adoptate cele mai importante măsuri în vederea aderării României la Uniunea Europeană. Începând cu mandatul său, românii au putut călători fără vize în ţările europene, de la 1 ianuarie 2002.

Dar, tot în mandatul său au apărut și s-au dezvoltat baronii locali, precum Radu Mazăre (Constanța), Marian Oprișan (Vrancea), Dumitru Sechelariu (Bacău), Nicolae Mischie (Gorj) și chiar Liviu Dragnea (Teleorman).

Breaking News. Anunțul premierului Marcel Ciolacu despre creșterea taxelor în 2025

Noul sistem de operare al Apple, lansat în teste publice. Cum îl poți vedea

Alegătorii l-au văzut ca pe un personaj distant, de care nu se putea apropia oricine, care făcea eforturi când era nevoit să facă băi de mulțime. Iar această atitudine, incapacitatea de a se face simpatic – ca predecesorul său, Ion Iliescu, de exemplu – l-a costat alegerile prezidențiale din 2004. Conștient, probabil, de acest handicap, fostul premier PSD a încercat să-l depășească apelând la glume sau vorbe de duh. Spre deosebire de Traian Băsescu, care putea spune orice în mod natural, spontan, „perlele” lui Adrian Năstase par forțate, artificiale, chiar dacă sunt bune.

Sursa foto: ITAR TASS Yuri Kochetkov, Pool

„El însuși”, cel mai mai puternic om din țară

Probabil și datorită faptului că nu avea rival, iar puterea sa era uriașă, Adrian Năstase a devenit din ce în ce mai arogant și mai plin de el. Colaboratorii săi apropiați spuneau că îi plăcea să vorbească despre el la persoana a III-a. Iar de aici porecla pe care i-au atribuit-o, „El însuși” sau Supremul

Conducea țara așa cum voia și trebuia doar să spună pentru ca toată lumea să facă așa cum dorea și cum cerea. Videoconferințele cu prefecții pe care le ținea, cu religiozitate, săptămânal, erau menite să-i întărească imaginea de lider atotputernic. Ceea ce spunea „El însuși”, în fața zecilor de prefecți și șefi de deconcentrate județene avea putere de lege. De exemplu, a fost suficient ca Adrian Năstase să vorbească despre importurile de haine second hand, pentru ca timp de câteva zile acestea să fie blocate în vamă.

La fel, inspectorii de mediu au sărit cu amenzi pe cei care nu-și curățau câmpurile după ce, în drum spre Cornu, a fost deranjat de mirosurile neplăcute de vegetație arsă.

Arogantul lui Ion Iliescu

Dacă subalternii, de la guvern sau de la partid, nu-i stăteau în față, în schimb, Ion Iliescu, cel în umbra căruia a crescut și s-a dezvoltat Adrian Năstase, i-a spus-o de-a dreptul: „Arogantul”. Iar porecla a făcut înconjurul țării, fiind preluată de toată lumea. E drept că membrii PSD, o rosteau în șoaptă, pe la colțuri.

„Omul, și el, învață. Și oamenii, care au o anumită notă de aroganță, până la urmă, cum se spune, viața îi învață să se alinieze... Asta i se poate reproșa (lui Adrian Năstase – n. red.): o anumită aroganță!”, spunea Iliescu despre discipolul său, într-un interviu acordat BBC.

Și a reluat povestea cu arogantul după alegerile prezidențiale din 2004, pe care Adrian Năstase le-a pierdut în fața lui Traian Băsescu. A spus-o tot într-un interviu pe care l-a dat unei publicații maghiare:

„În primul tur de scrutin, Năstase conducea încă, dar din cauza cuvantarilor sale arogante - cum că nu ar avea nevoie de PRM pentru a obține victoria - în cel de-al doilea tur de scrutin cei din PRM au votat cu Traian Băsescu“.

Sursa foto. EVZ

Bombonel sau Bombo' care te alungă-n Congo

Una dintre cele mai cunoscute porecle ale lui Adrian Năstase, care a făcut epocă a fost, însă, „Bombonel”. Corneliu Vadim Tudor îi spunea „Bombonel” în pamfletele din revista „România Mare”. Însă porecla a fost preluată de toți adversarii săi politici și a fost folosită inclusiv în campania electorală. Prin 2004, în preajma alegerilor circula o scurtă poezioară despre emigratul în Congo, dacă la alegeri ieșea Bombo’:

„Și dacă ramuri bat în geam/ iar tu votezi cu Bombo/ îmi bag …-n el de neam/ și emigrez în Congo”.

Adrian Năstase a oferit propria explicație cu privire la această poreclă. Într-un interviu acordat publicației Expres Magazin, reluat de Evenimentul Zilei, el a povestit că s-a ales cu porecla Bombonel datorită trăsăturilor sale de om bonom.

„Eu cred că mi-au dat-o poate pentru că eu, am din fire un mod mai lent, mai molcom în exprimare, că am o fizionomie de bonom, cu trăsături rotunde, nu foarte ascuțite”, spunea Adrian Năstase, prin 1994, conform articolului din Evenimentul Zilei.

sursa foto. adriannastase.ro

De unde i se trage Năstase - patru case

O altă poreclă de-a lui Adrian Năstase, care a circulat pe vremea când era premier, a fost „Năstase – patru case”. Rostogolită de adversarii săi politici, în special, avea originea în averea imensă ce-i era atribuită. Se vorbea de un miliard de dolari, bani investiți în afaceri, opere de artă - dat fiind că poza într-un mare colecționar – dar și imobile.

„A fost o poveste care la un moment dat a fost construită pentru a face un adevărat cor media în perioada în care trebuia să fiu condamnat și trebuia să mi se găsească o mulțime de puncte slabe, care să contrabalanseze niște dosare care erau foarte sărace și care aveau o finalitate politică”, a explicat Adrian Năstase, mulți ani mai târziu, la Kanal D.