O judecătoare din cadrul CSM, Evelina Oprina, contestă proiectele de legi ale justiției propuse de Cătălin Predoiu. Legile propuse de Ministerul Justiției au primit avizul pozitiv al Consiliului, cu observații. În luarea de cuvânt, pe acest subiect, judecătoarea Oprina a făcut o serie de comentarii în care a arătat că, din perspectiva sa, aceste proiecte conțin multe vulnerabilități.

Evelina Oprina reprezintă în CSM judecătorii de tribunal și, în această calitate, a avut o intervenție cu privire la proiectele de legi ale justiției, propuse de Cătălin Predoiu. Ea a explicat de ce, din punctul său de vedere, ce formă propusă conține vulnerabilități majore care vor ducce la încălcări ale Constituției și ale deciziilor Curții Constituționale, fapt care va afecta întregul sistem judiciar și actul de justiție.

Judecătoarea a analizat mai multe aspecte pe care le consideră vulnerabilități ale acestor legi. Ea a pornit de la comisiile de concurs ale CSM, formate ani de-a rândul din aceiași membri. Legile propuse de Cătălin Predoiu nu reglementează în sensul introducerii unor limitări ale prezenței acestor membri în Comisii.

Evelina Oprina a mai vorbit despre concursurile de promovare a căror procedură urmează să fie modificată, lăsând puterea de decizie pentru promovarea în funcția de conducere (vicepreședinți, președinți de secții) în mâna unui singur om, respectiv președintele ICCJ sau președinții instanțelor. Nu a omis nici lipsa de reglementare a unui mecanism de limitare expresă a perioadei în care un magistrat poate fi detașat. Astfel s-a ajuns la situații în care detașările durează chiar și 18 - 20 de ani.

Noile legi ale justiției nu garantează un proces echitabil

Judecătoarea Evelina Oprina a ținut să atragă atenția asupra faptului că anumite prevederi propuse conțin chestiuni tranșate de Curtea Constituțională, precum posibilitatea schimbării încadrării juridice a abaterii disciplinare, declarată neconostituțională de CCR. Referindu-se la propunerea Ministerului Justiției de introducere a interimatului funcției de președinte al CSM, precum și la instituirea unei conduceri rotative de câte trei luni, ea a evidențiat faptul că „prevederea este neconstituțională pentru că dispozițiile din Constituție sunt clare și o astfel de reglementare va vulnerabiliza și fragiliza toată această instituție de rang constituțional”.

Judecătoarea Oprina a mai arătat că cele mai importante coordonate de care ar trebui să țină cont pentru a oferi societății un act de consolidare a independenței Justiției și un act de modernizare a Justiției plus creșterea coerenței Consiliului Superior al Magistraturii, toate acestea dublate și cu o profesionalizare a mecanismelor inserate în lege” ar fi respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și asigurarea dreptului la un proces echitabil.

Or, proiectele de legi ale justiției prezintă mai multe dezvantaje care „afectează în substanță, în mod veritabil independența Justiției”.

Opinia judecătoarei Evelina Oprina

„Din motive obiective, nu am participat la comisia respectivă (n.red. - în care s-au dezbătut proiectele de modificare a legilor justiției), așa încât am încercat să lecturez acum opiniile majoritare. Că să nu îmi epuizez timpul pe care mi l-am propus am să pornesc și eu de la dezideratele pe care și le-a prezentat astăzi domnul ministru și am notat, că să nu greșesc, și anume faptul că a urmărit prin aceste legi ale Justiției să ofere societății un act de consolidare a independenței Justiției și un act de modernizare a Justitei plus creșterea coerenței Consiliului Superior al Magistraturii, toate acestea dublate și cu o profesionalizare a mecanismelor inserate în lege.

Plecând de la exact aceleași deziderate și fără pasiune și fără emoție, domnul ministru, ci obiectiv și tehnic, am să spun că deși printre anumite prevederi ale celor trei proiecte sunt regăsite și unele aspecte pe care eu le apreciez, pentru că la unele dintre ele dvs ați fost părtaș și observ că ați înțeles să le aduceți în lege. Și mă refer aici la chestiunea alegerilor pentru membrii CSM unde ați înțeles să reglementați în mod expres chestiunea numărului cel mai mare de voturi și a faptului că nu ar trebui să existe acel, inexistent din punctul meu de vedere, tur ÎI și pentru aceste lucruri am apreciat.

Însă, că să putem să dăm un aviz în deplinătatea imaginii pe care aceste legi le oferă, trebuie să ne uităm cu foarte mare atenție la substanță lor. Și când mă refer la substanță acestor proiecte de legi, mă refer la ceea ce aceste trei legi – Legea statutului procurorului și judecătorului, Legea vizând organizarea CSM și Legea vizând organizarea judiciară – trebuie să aducă. Și anume, trebuie să aducă și să consolideze cu adevărat independența puterii judecătorești.

Mă voi referi, cu iertare pentru colegii procurori în principal la judecători, deci mă voi referi la independența Justiției din prisma judecătorilor. Mă refer la respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și mă refer la asigurarea dreptului la un proces echitabil.

Vulnerabilități ale legilor Justiției

Pentru mine, aceste trei coordonate pe care le-am enumerat sunt cele care stau la baza dezideratelor spuse de domnul ministru și, subsumat acestor deziderate, eu am să relev câteva vulnerabilități, majore din punctul meu de vedere, pentru a putea fiecare dintre noi să evaluăm dacă acestea, sau dacă în prezența acestor norme din cele trei reglementări, este sau suntem în prezența acestor garanții.

Am să relev chestiunea comisiilor de concurs. Domnul ministru chiar a spus că a urmărit să profesionalizeze procedurile de concurs. Ei bine, domnul ministru, vreau să va spun că nu ați reușit acest lucru. Și nu o spun că o critică, pentru că tocmai ați spus că sunteți deschis și la alte sugestii și observații.

Aș vrea să va spun, domnule ministru, că privite în ansamblu toate procedurile de concurs, cred că știți și dvs că ele, de-a lungul timpului, au generat o serie de nemulțumiri și ce, să vedeți, unele dintre ele au fost relevate chiar de către membri din cadrul acelor comisii. Nu o spune Oprina, nu o spune Baltag, că să fie opinii singulare, ci o spune aproape întregul sistem judiciar pe voci mai apăsate sau dimpotrivă.

Astfel, am să spun faptul că nu se regăsește în legea statutului un sistem de desemnare a membrilor de concurs astfel încât să se evite, domnule ministru, să fie aceleași și aceleași persoane care apar, sunt numite de către CSM în toate procedurile de concurs. Sunt persoane care (documentarea aferentă este la mine în birou) nu au ratat niciun concurs din cele pe care Consiliul le-a organizat în ultimii 5 ani și jumătate.

Despre caracterul retrogral al legilor

De asemenea, nu am regăsit, și sunt chestiuni de detaliu poate pe care noi le-am discutat aici și văd că pe acestea nu le-ați cunoscut, dar vi le spun acum, necesitatea reglementării unei interdicții de participare într-o comisie de concurs sau în comisia următoare, pe o anumită perioada de timp după ce a participat într-o astfel de comisie de concurs.

De asemenea, am regăsit o chestiune nouă în ce privește concursul de promovare la Înalta Curte, aceea că desemnarea membrilor în Comisia de evaluare să se facă la recomandarea președinților de secție. Păi, aici această este una dintre chestiunile la care se referea doamna judecător Baltag când vorbea despre caracterul retrogral al legilor în sensul că ne întoarcem într-o epoca de mult apusă când promovările se făceau fără a avea baza, certitudinea că desemnarea acestor membri se face exclusiv în considerarea competențelor lor profesionale, manageriale, după caz.

În ce privește tot procedurile de concurs, concursul de promovare efectivă a judecătorilor și procurorilor am observat că s-a menținut procedura această de promovare în două etape care, deși la legile anterioare am agreat-o, acum am mari semne de întrebare la ea. Însă, chiar și în contextul menținerii acestei proceduri de promovare în două etape s-a reglementat prin lege că, pentru a evita acel salt de la o instanța la altă, că peste un anumit nivel de jurisdicție acel judecător să rămână pe o durata de un an la instanța inferioară. Este un termen absolut nerezonabil.

Discuțiile acestea sunt în interiorul Consiliului de foarte mulți ani. A fost introdusă această condiție în legea din 2018 și eliminată apoi prin OUG 7, din punctul meu de vederea cea mai mare greșeală care se putea face la acel moment. Văd că acum, deși se revine la această durata minimală de un an, din punctul meu de vedere este nerezobabila, ar trebui minim doi, dacă nu trei.

Interviurile de promovare, o probă vulnerabilă

O altă problema legată de concursuri este cea a probei interviurilor. Știm bine cu toții prezenți aici că proba interviului este o probă vulnerabilă, este o proba vehement criticat, este o proba care determinat Consiliul în anumite cazuri să introducă posibilitatea contestării, în alte cazuri nu. Este o proba care a stârnit foarte multă nemulțumire. Cred că această proba a interviului nu trebuie să fie proba decisivă, trebuie să reprezinte doar un procent din notă finală. Evident, proba să aibă relevanță ei, să nu fie o proba formală, însă nu decisivă, așa cum se întâmplă de multe ori în prezent.

Procedura de validare a concursurilor nu se clarifica, domnul ministru, și cred că aici nu știți această chestiune, nu se clarifica în niciun fel ce poate face CSM în momentul în care este pus în față procedurii de validare a concursurilor, trebuie să știți că în dese rânduri am avut în cadrul Consiliului, la procedura de validare contestații ori memorii de la colegii prin care noi, membrii Consiliului, am constatat erori săvârșite de comisia de soluționare a contestațiilor, de exemplu, și ne-am văzut în situația în care nu am putut să facem absolut nimic, deși eroarea era grosieră, era vădită, și a trebuit să validăm concursul pentru că legea nu prevedea un mecanism. Nici acum nu există acest mecanism.

În privința numirii judecătorilor în funcțiile de vicepreședinte și președinți de secție de la nivelul instanțelor, respectiv judecătorii, tribunale, curți de apel, prin proiectul de lege se prevede că aceste numiri se fac la propunerea președintelui instanței.

Din punctul meu de vedere este o procedura complet netransparentă, complet lipsită de obiectivitate, sistemul judiciar din acest punct de vedere va pierde foarte multe componente ale independenței reale, în sensul că numirile în aceste funcții de conducere pe care le-am enumerat vor rămâne la dispoziția unor anumite persoane care dețîn funcții de conducere.

Neclaritățile din procedura transferurilor

În ce privește o altă instituție importantă care conține anumite vulnerabilități sau neclarități, sau care perpetuează neclaritățile din prezent este acea a delegării, detașării și transferului. Am să relev faptul că la delegare nu se clarifica chestiunea posibilității de a accesa acest mecanism pentru judecători doar la instanțele unde au dreptul să funcționeze potrivit gradului, nu doar potrivit gradului profesional.

Pentru că trebuie să știți că în prezent sunt colegi care au promovat doar o jumătate de examen, că să spun așa, și cu toate astea, deși nu au dreptul să funcționeze într-o anumită instanța, prin mecanismul delegării își îndeplinesc activitatea la o instanța ierarhic superioară, deși nu au parcurs cea de-a două etapă. Aici este o mare vulnerabilitate, și nu spun mai mult, a sistemului judiciar.

De asemenea, la detașare, de când mi-am început mandatul de membru CSM, ne-am confruntat cu chestiunea detașării pe durate nelimitate. Nu s-a reglementat nici acum un mecanism de limitare în timp a derulării unei întregi cariere de judecător în perioade de detașare. Deci, se impune instituirea unei astfel de interdicții sau găsirea unui astfel de mecanism.

De asemenea, în ce privește transferurile la instanțe superioare, dispoziția legală – art. 189 – ipoteza legală nu se poate aplică practic pentru că în condițiile menținerii promovării în două etape nu mai este posibil a se realiza transferul la instanța ierarhic superioară decât poate pentru colegii și-au dobândit un grad profesional în condițiile legii anterioare.

Legile aduc atingere independenței judecătorilor

În ce privește suspendarea judecătorilor, am regăsit și aici o chestiune care poate genera o atingere a independenței judecătorilor, în sensul că se reglementează posibilitatea unei libere aprecieri a Secției pentru judecători sau a Secției pentru procurori în cazul în care s-a dispus excluderea din magistratură a judecătorului pe perioada cuprinsă între dată pronunțării hotărârii secției și dată excluderii din magistratură.

Nu împărtășesc deloc această viziune, de vreme ce secția care a funcționat în complet disciplinar a dispus ea însăși această măsură. Cea mai adecvată soluție în acest caz ar fi aceea că măsură suspendării să opereze în momentul în care judecătorul exercită calea de atac a recursului împotriva măsurii suspendării.

Am identificat chestiunea magistraților asistenți în privința cărora poate că nu le acordă multă lume atenție, eu m-am uitat pentru că mi-a sărit în ochi faptul că se schimbă complet statutul acestora. Știm cu toții că de mulți ani încoace magistrații asistenți au avut un statut... de lege ferenda prin acest proiect se propune că tot statutul acestora la nivel de recrutare, promovare, sancționare să treacă de la Secția de judecători a CSM către președintele ICCJ.

Cred că în continuare carieră acestor magistrați asistenți trebuie să fie gestionată la nivelul Secției pentru judecători. Că să nu omitem din vedere statutul lor special, ei întră în ședințele de judecată, semnează minutele, redactează hotărâri, adică au un cu totul un alt statut decât, să spunem, grefierii sau celălalt personal din instanțe.

Problemele din legea CSM

În ce privește Legea privind CSM, am să încep să punctez doar câteva probleme. Am observat, domnule ministru, că ați propus reglementarea perioada interimatului funcției de președinte CSM și instituirea unei conduceri rotative pe perioade de câte trei luni. Dvs știți foarte bine discuțiile din cadrul Consiliului pe accest subiect, este o chestiune singulară și care speră să rămână singulară, dar după cum arată proiectul mă gândesc că dvs va temeți că această chestiune s-ar putea să se perpetueze și în viitor. Din punctul meu de vedere, prevederea este neconstituțională pentru că dispozițiile din Constituție sunt clare și o astfel de reglementare va vulnerabiliza și fragiliza toată această instituție de rang constituțional.

Cu privire la publicitatea și transparență decizională, nu reiau ce a spus colegă mea, este de neînțeles, și aici chiar că este o reglementare retrogradă, se încalcă clar legea privind transparență decizională, însă cred că mai îndreptățită decât mine este reprezentantul societății civile, care știu că are niște poziții pe ce înseamnă transparență și publicitate.

Cu privire la procedura discipinara, sunt câteva chestiuni, domnule ministru, pe care dvs le-ați preluat din practică Secției pentru judecători a CSM, practică Secției disciplinare și pe care poate nu că nu le-ați evaluat maxim. Și spun asta pentru că se reglementează inadmisibilitatea recuzarii membrilor Secției pentru judecători cu excepția unei stiuatii de rudenie sau afinitate.

Păi, în primul rând, cazurile de inadmisibilitate sunt clar prevăzute în Codul de procedura civilă și în al doilea rând nu există nicio justificare obiectivă, rațională pentru a face distincții, diferențieri pentru motivele pentru care se poate cere recuzarea unui judecător, în cazul acesta membru în Completul disciplinar.

Procedura cercetării disciplinare pentru judecători

În al doilea rând, s-a reglementat o chestiune, așa cum spunea doamna judecător Baltag, o chestiune incredibilă. Și anume, aceea a posibilității schimbări încadrării juridice a abaterii disciplinare, spune legea, deși nu e foarte riguros juridic, în față Secției disciplinare. Or, acest lucru este tranșat și stabilit de către Curtea Constituțională prin Deciziile evocate anterior, în sensul că Secția disciplinară judecă exclusiv materialul cu care este investit de Inspecția judiciară.

Singurul organism care poate să efectueze cercetarea disciplinară și să facă încadrarea faptelor reținute în sarcina magistratului cercetat, cu conferirea tuturor garanțiilor dreptului la apărare este Inspecția Judiciară. Nici măcar în materie penală nu se mai întâmplă acest lucru. Nu există, nu pot să concep că o astfel de reglementare ar putea să fie trecută în lege.

Încerc să conchid cu o chestiune vizând organizarea judiciară. Am să mă refer doar la chestiunea posibilității repartizării judecătorilor de la Înalta Curte de la o secție la altă pe o perioada temporară de un an de zile. Din punctul meu de vedere, instanța supremă este o instanța cu specific aparte față de restul instanțelor, este și firesc să fie așa, de altfel și reglementările celelalte la care am făcut referire, inclusiv concursul de promovare, este distinct față de promovarea la nivelul celorlalte instanțe.

Plecând tocmai de la specificul acesta, de la specificitatea instanței supreme, de la împrejurarea că judecătorii Înaltei Curți sunt promovați prin Hotărârea Secției pentru Judecători a CSM nu cred că este posibil că printr-un ordin administrativ al colegiului de conducere sau al președintelui Înaltei Curți, aici în lege se vorbește de hotărârea colegiului de conducere, să se schimbe specializarea la vârful cel mai înalt al instanțelor judecători, la Înalta Curte, unde hotărârile judecătorești rămân definitive, să se schimbe specializarea judecătorilor după ce aceștia au fost evaluați într-o procedura de evaluare a hotărârilor și de intervievare în față secției strict pentru specializarea pentru care candidează.

Legile Justiției au mai multe dezavantaje

Cred că nu putem să facem abstracție de această importantă majoră a judecătorului de Înalta Curte care este trimis să tranșeze definitiv un litigiu. Păi, mă întreb, cum este posibil că un judecător care nu a mai soluționat într-o anumită materie de la judecătorie, la Înalta Curte să se vădă pus în situația de a fi transferat să judece și să pronunțe hotărâri definitive în materia în care nu a mai practicat de foarte mulți ani. Este o chestiune extrem de delicată și, de asemenea, cu efecte majore pe independența judecătorilor.

Că să conchid, am să spun că, deși mi-ar fi plăcut să spun și eu și să susțin aspectele cu care a început domnul ministru, acelea de consolidare, de modernizare, din păcâte, domnule ministru cred că efectul va fi altul, și v-aș ruga să evaluați aceste legi și aceste mecanisme individual și unele prin altele, cumulat, căci aceste legi trebuie privite în ansamblu, de sus, în substanță lor și în efectele pe care, în realitate, ele le vor produce cu privire la independența sistemului judiciar.

Din păcate, domnule ministru, și votul meu va fi tot unul negativ pentru că, deși am încercat să identific și să cântăresc avantajele și dezvantajele, din păcate dezvantajele sunt mult mai multe și ele afectează în substanță, în mod veritabil independența Justiției”, a transmis judecătoarea Evelina Oprina în comunicarea pe care a făcut-o în plenul CSM, conform luju.ro.