Doar circa 40% dintre români au încredere instanțele de judecată sau în DNA, Curtea Constituțională și Avocatul Poporului. În cele mai cunoscute servicii secrete, SRI și SIE, încrederea cetățenilor se apropie de 50%.

Încrederea populației în cele două servicii de informații mari se află la un nivel ușor peste medie, cu 48% în cazul SRI, care e mai cunoscut, și 47% în cazul SIE. Cota de încredere este foarte asemănătoare cu cea a Jandarmeriei și Poliției, celelalte două instituții militarizate din Deep State, dar sub Armată și ușor peste instituțiile judiciare.

Tendința, pe termen scurt, este de revenire treptată, de la niveluri aproape de minimul istoric de 30% din 2018 înapoi spre o medie de 50%. „Spre deosebire de celelalte instituții din cadrul Deep State, a căror niveluri de încredere au fost influențate semnificativ de criza Covid, serviciile de informații nu au fost afectate la nivelul opiniei publice de această criză”, se arată în concluziile unei cercetări realizate de Sociopol, care a însumat toate datele disponibile cu privire la încrederea românilor în instituții și demnitari.

Pe termen lung, modelul de evoluție a încrederii românilor în serviciile de informații seamănă cu al celorlalte instituții de tip Deep State, îndeosebi cu Poliția și Justiția, se mai arată în analiza datelor.

„Dominația simbolică a Deep State asupra mentalului colectiv românesc”

„Până în 2004 - 2005. Încredere puțină, în jur de 25%-30%. Încă era semnificativ discursul critic specific anilor ’90, cînd se discuta despre rolul Securității la Revoluție, în contrast cu cel al Armatei.

2005 – 2012. Palier constant, încredere medie, în jur de 45%. Pe măsură ce Revoluția s-a îndepărtat în timp și generațiile au început să se schimbe, acest discurs critic la adresa Securității a scăzut în intensitate și percepția s-a schimbat dinspre vechea Securitate spre noua Securitate, adică spre SRI

2012 – 2016. Anticorupția duce la creștere a încrederii în SRI, culminând cu un maxim istoric de 60% la începutul lui 2015. Retrospectiv, anii 2014 – 2016 au reprezentat culmea dominației simbolice/morale a Deep State asupra mentalului colectiv românesc.

2016 - prezent. În contrareacție, scoaterea în evidență a abuzurilor politice realizate în numele luptei anticorupție a făcut ca, din 2016 încoace, încrederea în serviciile de informații, ca de altminteri și cea în justiție, să se erodeze încet, dar constant. Avem de-a face cu o scădere de la un foarte respectabil 60% înapoi la palierul de 40% - 45% din perioada 2005 – 2012, cu minime punctuale pînă spre 35% (sfîrșitul lui 2017 – începutul lui 2018)”, se mai precizează în analiză.

Mărirea și decăderea Deep State în ochii românilor

Justiția e la un nivel și mai jos, în jur de 40 de procente, chiar dacă stă ceva mai bine decât Parlamentul și partidele. Evoluția pe termen mediu este relativ constantă, în jur de 40%. Justiția în ansamblu se bucură, potrivit celor mai recente cifre, de încrederea a 40% dintre români, DNA este la 43%, CCR la 39%, iar Avocatul Poporului la 40 de procente.

Dar și mai interesantă a fost evoluția în timp a instituțiilor legate de aplicarea legii, comentează autorii studiului.

„1998 – 2010: Constant jos. Pînă în 2010 Justiția a stat într-un interval relativ constant și relativ modest de încredere, între 20% și 30%, comparabil cu sindicatele, de exemplu.

2011 – 2015: Decolare. Din 2011 încoace decolează într-o șarjă de creștere continuă de încredere, pînă la un foarte onorabil nivel maxim de 60%, atins în 2015. Această perioadă a reprezentat apogeul victoriei discursului Deep State asupra minții românilor.

2016 – 2019. Prăbușire. După izbucnirea campaniei critice la adresa abuzurilor politice realizate sub pretextul luptei anti-corupție, coroborat cu retragerea lui Kovesi din funcție de putere internă, încrederea în Justiție a scăzut în mod constant, alături de celelalte instituții componente Deep State (Poliție, Jandarmerie, SRI, Statul român), înapoi spre un minim local de 30%.

2020 – prezent: Revenire. Odată cu cronicizarea temei privind abuzurile din cadrul procesului anti-corupție, dar mai ales cu instituirea unei serii de crize sociale fără legătură cu tema justiție/corupție: criza Covid, criza politică USR, războiul din Ucraina, criza economică/energetică, încrederea în instituțiile Deep State, printre care și cele judiciare, crește la loc spre media generală, spre un nivel de 40%”.