Olanda, un narco-stat de tip sud-american, care calcă în picioare România de zeci de ani

Olanda, un narco-stat de tip sud-american, care calcă în picioare România de zeci de ani

Oxford Analytica este o firmă de consultanță care se declară independentă, un serele care oferă clienților săi „puterea de a reuși în medii globale complexe, oferind perspective experților și judecăți de încredere”. Mai pe scurt, o frecție care pe bani tămâiază orice client, așa cum au făcut-o, spre exemplu, în 2009, în folosul lui Traian Băsescu.

Într-un recent studiu, nu se știe de cine comandat, Oxford Analytica a ajuns printre altele la concluzia că „Din cauza deficiențelor din justiție, România ar putea pierde fonduri europene și că este puțin probabil ca țara să intre în Schengen.” Da mă, bine, mi-am zis când am citit știrea, d-aia nu intrăm noi în Schengen, pentru că noi avem justiție nașpa, iar ungurii o au mișto, de sunt membri din 2007, nu pentru că se opune Olanda, până când România nu cedează niște amandine și savarine economice. Oficial, Olanda nu se opune pentru că nu și-au luat „tainul” de la România, vorba lui Traian Băsescu(gura păcătosului...) ci pentru că, potrivit declarației premierului olandez, Mark Rutte, „Sunt prea multe temeri privind controlul frontierelor si corupția.”

Adică, îmi spuneam eu, Olanda profită de rolul pe care anvergura de stat-model i-l asigură în cadrul continental al Uniunii Europene, de ascendentul pe care îl are mulțumită albeții saboților albi care îi permit să tropăie fără drept de replică sau cârâială din partea pârliților de la peluza a doua est-europeană, ca să facă niște achiziții economice moka, oferind în schimb ceva clemență în privința României.  Asta este, continuam eu, tăticii grădinii de lalele vor ordine și în vecini, de unde le vine o putoare de le mută nasul, de la latrinele care mustesc și viermuiesc de corupție și de frontiere pe unde poate trece cine cu ce vrea el și de acolo în tot restul continentului Schengen, până în pura Olandă.

Nu mă va crede nimeni, nu știam mai nimic rău despre severii noștri colocatari de cvartal continental, despre olandezi. Vina mea! Asta, până când am citit zilele trecute un editorialul scris de bunul meu prieten și coleg de ziar, prozatorul Octavian Hoandră. Care nu și-a așezat editorialul pe păreri și impresii de-ale lui, ci pe o zdravănă documentare, la zi, cu ce este prin Olanda. Mi-a luat piuitul din capul locului, vorbind documentat despre Olanda ca fiind o țară „măcinată de asasinate și corupție (care n.m) i-au făcut pe oficialii olandezi să se hotărască, în sfârșit, să declare război total împotriva valului de criminalitate organizată care mătură țara.” Aoleu!

I s-a năzărit lui Hoandră? Nu, omul s-a documentat printre altele și dintr-o analiză publicată de The Guardian: „Jurnaliști și avocați sub protecție sau uciși pe străzi, audieri păzite de armată, declarații ale martorilor anonimizate și miliarde de euro din droguri care corup treptat societatea. Aici a ajuns Olanda, iar această stare de criză a inspirat acum o represiune finanțată de stat cu aproximativ 500 de milioane de euro pe an. Nivelul de crimă organizată a ajuns atât de grav încât politicienii se tem că subminează ordinea publică. Primarii din Amsterdam și Rotterdam avertizează asupra unei „culturi a crimei și violenței care capătă treptat trăsături italiene”, cu cantități record de droguri interceptate în portul Rotterdam, violență extremă care ucide adesea ținta greșită și 15-30 de miliarde de euro pe an, spălați în bănci, proprietăți, cafenele de canabis, turism și baruri. Încep să fie luate foarte în serios acuzațiile cum că această țară a ajuns să aibă caracteristicile unui „stat narco 2.0”. Trafic de droguri? Narco-stat? Frontiere pulbere? Corupție? Adică alea de ne acuză pe noi?

Eeei, ai naibii, englezi ciufuți și invidioși, îți vine să exclami. Îți trece repede însă, atunci când editorialistul pune mâna și traduce un fragment din discursul ministrului olandez al Justiției, Dilan Yeşilgöz-Zegerius, rostit în fața Parlamentului: „Aceste sume (miliardele obținute ilegal) pot fi atinse doar dacă lumea interlopă se infiltrează în lumea legitimă și se cuibărește acolo: pe străzile magazinelor, zonele de afaceri, agenții noștri imobiliari și avocați”. Deci, nu bat câmpii jurnaliștii britanici! Și nici cei italieni, de la Corriere, cei care îl portretizează pe premierul olandez a fi un roboțel obtuz, cu cheiță și arc, dar foarte cald-combinat cu gigantul Uber.

Tot Octavian Hoandră adaugă observațiilor sale încă un element dezgustător de jignitor la adresa României, cel formulat cum nu se poate mai disprețuitor de politicianul olandez, da, tot olandez, Frans Timmermans, demnitar european de importanță, trecut prin diverse funcții la vârful Comisiei Europene: „Problema României este tipică pentru țările din Africa și Asia, care deși sunt pline de resurse naturale, se zbat în sărăcie din cauza prostiei și hoției care colcăie în acele țări. Resursa umană ajunsă în fruntea țării este de o calitate atât de jalnică încât reprezentanții ei, după ce că sunt hoți, sunt atât de proști încât își închipuie că pot păcăli pe toată lumea, deși ei nu sunt capabili să comunice nici în limba maternă.”

Nu, nu-i vor înjura de mame pe toți ăștia, nu se face. Justificări aș avea, pentru că impulsul este unul firesc, atunci când vezi un tâlhar de drumul mare, că strigă „Hoții!” Pot însă să-mi pun întrebări cu privire la limitele nesimțirii de care dau dovadă. Și mai pot face ceva. Să arăt că nu este vinovat doar banditul care te terorizează și timorează, ca să te poată jefui cât mai în liniște, ci și victima care nu mișcă niciun deget pentru a se apăra, deși ar avea cu ce.