Estimările FMI privind economia mondială vor fi „semnificativ mai rele” în următoarea perioadă. Situația economică s-a deteriorat din cauza creșterii prețurilor la alimente și energie, dar și ca urmare a încetinirii ritmului de creștere a economiei chineze. De altfel, în luna aprilie, FMI și-a mai revizuit o dată, în minus, estimările privind evoluția economiei mondiale din cauza războiului din Ucraina.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) îşi va revizui, în mod „semnificativ”, estimările privind ritmul de creştere al economiei mondiale. Viitorul raport va înregistra o reducere a ritmului de creștere prognozat inițial. Această revizuire vine în contextul în care responsabilii din sectorul financiar se confruntă cu o listă redusă de opţiuni pentru a răspunde la creșterea riscurilor cu care se confruntă economia mondială, transmite Bloomberg.

Astfel, creşterea preţurilor la alimente şi energie, încetinirea fluxurilor de capital către pieţele emergente, continuarea pandemiei şi încetinirea economiei chineze generează „mult mai multe provocări” pentru factorii de decizie. Afirmația îi aparține directorului de strategie de la FMI, Ceyla Pazarbasioglu. Aceasta a susținut un discurs la un panel organizat cu prilejul reuniunii miniştrilor de finanţe şi guvernatorii băncilor centrale din G20, la Bali (Indonezia).

„Este vorba de şocuri după şocuri care afectează serios economia mondială”, a spus Ceyla Pazarbasioglu, conform sursei citate.

Iar următoarea prognoză ce urmează a fi publicată în cursul acestei luni, va fi și mai pesimistă, a avertizat Ceyla Pazarbasioglu. Declarațiile sale vin după ce reuniunea miniştrilor de finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din statele G20 s-a încheiat sâmbătă, 16 iulie, fără un comunicat comun. Acest lucru a scos în evidenţă dificultăţile de coordonare a unui răspuns global la creşterea inflaţiei şi la îngrijorările cu privire la o recesiune.

Situația economică este dificilă

În cel mai recent raport al FMI, „World Economic Outlook”, publicat în luna aprilie, instituția şi-a revizuit deja, în jos, estimările privind evoluţia economiei mondiale în acest an. Scăderea a fost de până la 3,6%, faţă de un avans de 4,4% prognozat înainte de începutul războiului din Ucraina.

Oficialii băncilor centrale din întreaga lume au dificultăţi în a găsi un răspuns potrivit la creşterile de preţuri care sunt stimulate de problemele pe partea de aprovizionare.

„Calea spre o aterizare lină se îngustează; credem în continuare că aceasta este o traiectorie fezabilă dar cu siguranţă nu una foarte uşoară. Acolo unde băncile centrale modifică politica monetară într-o manieră rapidă şi decisivă şi au un răspuns la inflaţie, aceasta este mai propice pentru o aterizare lină”, a afirmat și directorul de cercetare de la Banca Reglementelor Internaţionale, Hyun Song Shin, prezent la acelaşi panel de la Bali.

Cum stă România din perspectiva FMI

În cazul României, FMI şi-a revizuit, în luna aprilie, în mod semnificativ estimările privind creşterea economiei pentru acest an. De la 4,8%  creștere, cât se estima în toamnă, s-a ajuns la 2,2%. Reprezentanții Fondul Monetar Internaţional (FMI) au cerut Guvernului României să ia măsuri pentru creșterea impozitelor și taxelor pentru a reface spaţiul fiscal sub 3% din PIB. O astfel de măsură ar avea, în opinia reprezentanților FMI, prevenirea deteriorării finanțelor publice.

La începutul lunii iunie, o echipă de experți FMI, recomanda autorităților române să facă o reformă fiscală ambițioasă pentru a se asigura că fiecare își plătește impozitele. De asemenea, România era îndemnată să folosească în mod eficient fondurile substanțiale disponibile din cadrul NGEU.

FMI mai  propunea o mai bună gestionare a investițiilor publice care ar contribui, de asemenea, la punerea în aplicare a politicilor climatice angajate în cadrul PNRR.