Teoria dezvoltată de cercetători răspunde la întrebarea: "cum a ajuns planeta noastră aici?", dar aduce și explicații despre compoziția chimică neobișnuită a Pământului. În plus, ar putea dezvălui și poveștile celorlalte planete.

„Teoria predominantă în astrofizică și cosmochimie este că Pământul s-a format din asteroizi condritici. Aceștia sunt blocuri de rocă și metal relativ mici, simple, care s-au format devreme în Sistemul Solar”, a explicat Paolo Sossi, profesor de planetologie experimentală la ETH Zurich, informează Pro TV.

Există o problemă în jurul acestei teorii deoarece niciun amestec dintre aceste condrite nu poate explica compoziția exactă a Pământului, care este mult mai săracă în elemente ușoare și volatile, cum ar fi hidrogenul și heliul. Materiile prime care au format Pământul au generat o cantitate imensă de căldură și au vaporizat elementele mai ușoare.

Paolo Sossi a mai adăugat că: „Izotopii unui element chimic au toți același număr de protoni, deși un număr diferit de neutroni. Izotopii cu mai puțini neutroni sunt mai ușori și, prin urmare, ar trebui să poată scăpa mai ușor. Dacă teoria vaporizării prin încălzire ar fi corectă, am găsi mai puțini dintre acești izotopi de lumină pe Pământ astăzi decât în condritele originale. Dar exact asta nu arată măsurătorile izotopilor”.

Noua teorie a cercetătorilor

Cercetătorii au încercat să găsească un răspuns mai bun pentru întrebarea:  "Cum s-a format Pământul?". Astfel, cercetătorii cred că planetele din Sistemul Solar s-au format în timp, cu granule mai mici crescând în planetezimale - corpuri mici de gaz și praf acumulate - prin acumularea de material prin atracția lor gravitațională.

Spre deosebire de condrite, planetezimalele au fost suficient de încălzite pentru a crea o separare între miezul lor metalic și mantaua stâncoasă. Mai mult decât atât, planetezimalele formate în diferite zone din jurul Soarelui sau în momente diferite pot avea compoziții chimice destul de diferite.

Simulări pentru testarea compoziției chimice a celorlalte planete

Echipa de cercetători a efectuat simulări ale ciocnirii a mii de planetezimale pentru a vedea dacă ar putea produce corpuri similare cu Mercur, Venus, Pământ și Marte. Simulările arată că un amestec de multe planetezimale diferite ar fi putut forma Pământul. În plus, rezultatele simulărilor au arătat că o planetă cu compoziția Pământului este rezultatul cel mai probabil din punct de vedere statistic.

„Acum nu numai că avem un mecanism care explică mai bine formarea Pământului, dar avem și o referință pentru a explica formarea celorlalte planete stâncoase. Mecanismul ar putea fi folosit, de exemplu, pentru a prezice modul în care compoziția lui Mercur diferă de cea a celorlalte planete stâncoase. Sau cum ar putea fi compuse exoplanetele stâncoase ale altor stele”, a mărturisit profesorul Sossi.