EVZ Special
Gen Aurel I. Rogojan: România este ținta unui război informațional, alimentat cu resurse locale, ziariști, politicieni, opinie publică
Specialist în contraspionaj, fost profesor la Academia Naţională de Informaţii, generalul de brigadă în rezervă Aurel I. Rogojan a acceptat să acorde un interviu pentru Evenimentul Zilei despre ultimele acțiuni, dar și atacuri apărute în spațiul public care vizează SRI. Au fost comentariile legate de proiectele Legilor Securității Naționale, opinii și declarații diverse, unele extrem de virulente, a fost ieșirea publică a directorului SRI, Eduard Hellvig, lucru rar întâmplat în ultimii ani. Și, evident, războiul de la granița României, o stare de alarmă pentru serviciile secrete. Cum despre activitatea unui serviciu de informații nu vorbește nimeni din sistem cu lejeritate, am adresat câteva întrebări unui profesionist cu o vastă experiență în domeniu, autor al unor cărți de referință despre activitatea de spionaj și contraspionaj.
Dan Andronic: Există multe ipoteze privind inițiatorii acestui scandal. S-a vorbit mult despre o diversiune venită dinspre cercurile interesate să zguduie actuala putere politică. Eu am lansat ipoteza că cei care sunt grupați în jurul fostului prim-adjunct Florian Coldea au inițiat acest scandal, alții au arătat înspre generalul Marian Hapău, recent trecut prin rezervă de la conducerea Informațiilor Militare, nu putem să uităm de trompetele rusești, dar luăm în calcul și eterna luptă politică dâmbovițeană. Cine are interesul de a destabiliza Serviciul Român de Informații, domnule general Aurel I. Rogojan?
Aurel I. Rogojan: Trebuie să avem în vedere nu un interes, ci pluralitatea, omni-direcționarea, forța reală, pericolul perpetuu și disimularea sofisticată a intereselor de vulnerabilizare, știrbire ori anulare a capacităților României de a-și realiza securitatea națională și, în acest context mai amplu, desigur, nu în ultimul rând, sunt operaționalizate obiective de penetrare, punere pe piste false, slăbire a capacității de acțiune și destabilizare a SRI.
Dan Andronic: Există un plan sau planuri în acest sens?
Aurel I. Rogojan: Un prim plan al intereselor destabilizatoare este un dat al istoriei, motiv pentru care arma informațiilor nu se depune nici-un moment la rastel. În politică și afaceri, pe cale de consecință între serviciile secrete ale statelor nu există decât competiția pentru prezervarea propriilor poziții dominante. Istoria demonstrează fără putință de tăgadă cum prietenii sau aliații de azi devin dușmanii de mâine sau viceversa.
Odată cu prăbușirea ordinii mondiale bipolare, balanța stabilității globale s-a dezechilibrat, inamicul declarat a sucombat, dar partea ieșită victorioasă din Războiul Rece a rămas legată în aceeași alianță politico-militară, care este în permanentă căutare de obiect al rațiunii existenței sale.
Războiul informațional are avantajul de a se realiza cu resursele entităților țintă.
Dan Andronic: Vorbiți despre NATO, căci Tratatul de la Varșovia are toate parastasele împlinite...
Aurel I. Rogojan: România este parte a acestei alianțe, pe cale de consecință, toți cei care percep extinderea alianței, ca număr de membri și areal geografic ca o amenințare, ne consideră drept entitate politico-statală potențial ostilă. În planul activității serviciilor secrete această stare de fapt implică spionaj, război politic, război economic, subversiune și destabilizare .
Războiul informațional integrează acțiunile destabilizatoare pe toate planurile și are avantajul de a se realiza chiar cu resursele entităților țintă.
Un al doilea plan al confruntării pe frontul informațiilor secrete este determinat de competiția supraviețuirii într-o lume cu resurse limitate, cu resurse strict controlate și acces discriminatoriu la gestiunea acestora.
Dan Andronic: În această lume cu resurse limitate, serviciile de informații diferitelor țări se mai spionează între ele?
Aurel Rogojanu: Aliații occidentali s-au spionat, se spionează și se vor spiona între ei cât timp vor exista. Amintiți-vă de știrea din 2017 care anunța că serviciile secrete germane ar fi spionat Casa Albă. Serviciul Federal de Informaţii (BND), responsabil de spionajul extern, a spionat între 1998 şi 2006 multe numere de telefon şi de fax de la Casa Albă, a scris Der Spiegel, citând documente pe care le-a consultat.
C.I.A. a fost felicitată pentru reducerea deficitului balanței comerciale
Dan Andronic: Da, a fost atunci o știre Agerpres, preluată de toată media românească. Era ceva inedit, o dezvăluire bombă. Zilele trecute am văzut că premierul Spaniei a inițiat o plângere penală pentru că ar fi fost spionat prin programul Pegasus.
Aurel I. Rogojan: C.I.A. a fost de multe ori felicitată pentru reducerea deficitului balanței comerciale a S.U.A. în relațiile cu Japonia, de exemplu. Dar mai sunt și alte exemple. (n.n. Spania poate fi un altul)
Pirateria informatică de stat a făcut ca guverne ale unor state mari și cu resurse importante, să ia decizii pe bază de informații alterate.
De ce România ar fi ocolită ? De ce nu ne-am întreba ce este cu fundătura infrastructurii informatice a României și de ce în Canada sau Australia sunt mai bine cunoscute, decât de guvernele de la București, rezervele minerale, de apă, petrol, gaze și de altă natură ?
Dan Andronic: Și sunt mai bine cunoscute în afară decât de ai noștri?!
Al treilea plan al destabilzării și deturnării serviciilor de informații de la rațiunea socială a existenței lor
Aurel I. Rogojan: Componentele apărării contrainformative surprinse de astfel de realități, dacă au fost cu adevărat surprinse, au consumat inutil resursele bugetului public puse la dispoziție de contribuabili.
Să revenim la planurile de destabilizare. Un al treilea plan al destabilzării și deturnării serviciilor de informații pentru securitate națională de la rațiunea socială a existenței lor este rezultanta cesiunii de suveranitate și demnitate națională, respectiv servilismul și subordonarea informală în relațiile cu alte servicii. Nu oricare servicii, să fim bineînțeleși! Serviciile marilor puteri substituie relația oficială cu relația de încredere personală și crează, în acest fel, nuclee informale care acționează în alți parametri decât cei instituționali legali ai legislației statelor oaspete. Este o disimulare a trădării, fiindcă loialitatea respectivilor membri ai serviciilor se divizează între patrie și așa-zisul partener. Parteneriatul însemnă egalitate.
Sunt servicii străine care plătesc anticipat toate prestațiile solicitate, dar le plătesc cash și fără documente. Nu-i interesează justificarea cheltuielilor, ci să obțină ce au cerut. Gestiunea este la latitudinea acelor nuclee informale, care devin mai puternice decât serviciul de care se folosesc, în virtutea poziției și a protecției, ca de o organizație privată.
Unde sunt corupătorii din marile scandaluri de corupție?
Dan Andronic: Gravă afirmație…implică și corupția.
Aurel I. Rogojan: Unde sunt corupătorii din marile scandaluri de corupție care au implicat marile companii străine ? Să ne fie foarte clar : așa cum nu poate exista infracțiunea de spionaj fără interacțiunea corelativă de trădare prin transmitere de secrete, sau trădarea fără înțelegerea subversivă cu o entitate străină, tot așa nu pot exista corupți fără corupătorii. Dar, dacă vedem numai corupții, atunci cine ni-i ascunde și de ce îi ascunde pe corupători ?
Contribuabilii care nu au răspunsuri la astfel de întrebări își finanțează propria insecuritate.
Dan Andronic: Mai sunt și alte forme de destabilizare a SRI, a serviciilor?
Aurel I. Rogojan: Da. Un al patrulea plan al destabilizării serviciilor este consecință a încălcării obligației de independență a serviciilor față de factori de imixtiune, presiune politică, economică, criminală ori de altă natură.
Un al cincilea plan al destabilizării își are sorgintea în vulnerabilitățile interne ale serviciilor generate de carențele de management, deprofesionalizare, incompetență, supraevaluare, neexercitare ori depășire a atribuțiilor, abuzuri, ilegalități, războaie fratricide în interiorul comunității naționale de informații, conduită incompatibilă.
Mai sunt și alte categorii de surse ale destabilizării, dar nu cred că este cazul să dezvoltăm aici și acum un curs academic.
Dan Andronic: Aici veniți pe ideea mea, cea a grupului Coldea...
Va urma
Dacă ai date sau informaţii care pot deveni o ştire, transmite-le pe adresa pont@evz.ro
Recomandările noastre
