Într-o conferintă organizată joi de către Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a fost analizată oportunitatea ca România să devină un jucător relevant pe piața semiconductorilor în condițiile în care Uniunea Europeană și-a propus ca până în 2030 să realizeze 20% din producția globală de semiconductori. În cadrul conferinței au participat reprezentanți ai clasei politice, ai mediului de afaceri și academic.

Conform , în cadrul conferinței „Securizarea lanțurilor de aprovizionare cu semiconductori și metale rare la nivelul Uniunii Europene. Cum ar putea România să valorifice acest context?” a fost analizat impactul crizei actuale a semiconductorilor cu efecte vizibile asupra industriilor mondiale, respectiv: auto, electronică, de apărare, energetică și de telecomunicații.

„CCIR, în calitate de cel mai important reprezentant al mediului de afaceri din România, își propune nu doar să aducă în atenția dumneavoastră provocările și obstacolele cu care se confruntă oamenii de afaceri, ci și să contribuie împreună cu dumneavoastră la identificarea celor mai bune soluții care să fie materializate de decidenții politici în colaborare cu mediul privat.” a declarat președintele , Mihai Daraban.

Buget de 43 miliarde de euro de la UE

Datorită pandemiei de Covid 19, blocarea canalului Suez, lipsa materiilor prime sau, mai nou, războiul din Ucraina, ne aflăm astăzi într-o criză globală a semiconductorilor. Ca răspuns la întreruperea lanțurilor de aprovizionarea, și-a propus să realizeze 20% din producția globală de semiconductori până în anul 2030, iar pentru realizarea acestui obiectiv a alocat un buget de investiții în valoare de 43 de miliarde de euro, încurajând în același timp statele membre să își dezvolte strategii naționale de construire a capacităților industriale și de producție.

Ministrul Economiei, Florin Spătaru consideră că țara noastră are mai multe atuuri pentru a deveni un jucător important la nivelul Uniunii Europene în această industrie, faptul că deținem multe din materiile prime necesare fabricării semiconductorilor fiind principalul argument.

„Suntem o țară cu o independență energetică mai mare decât alte țări din UE, avem materii prime care sunt absolut necesare pentru dezvoltarea unor astfel de ecosisteme. Suntem activi în discuțiile la nivel european pe proiectul inițiat în luna februarie de Comisarul Breton, ce vizează dezvoltarea ecosistemelor în domeniul semiconductorilor. Reamintesc faptul că acest proiect are un buget de 43 de miliarde Euro, din care România dorește să atragă o parte importantă. Țin să subliniez faptul că România este una din țările est-europene care are capabilitatea să dezvolte un astfel de ecosistem, are tradiție, are resurse și capital uman.” a declarat ministrul PSD.

Sistemul de educație trebuie actualizat

Optimismul acestuia a fost temperat de către reprezentanții prezenți din partea companiilor din domeniu, care au concluzionat că această mare oportunitate pe care țara noastră o are se confruntă cu provocări majore. Una dintre ele o reprezintă capacitatea învățământului românesc, așa cum este el organizat în acest moment, în a produce personalul calificat necesar pentru a produce semiconductori. Profesor Doctor Inginer a pledat atât pentru actualizarea programei, cât și pentru o colaborare mai strânsă cu mediul de business din domeniu în vederea adaptării materiei la cerințele actuale din piață.

„Avem nevoie de o strategie solidă, pe termen lung, cu o execuție riguroasă. De asemenea, avem nevoi de resurse umane prin adaptarea sistemului educațional, astfel încât să avem suficienți specialiști, mă refer aici cu precădere la cei cu studii medii. Consider că trebuie să revitalizăm acele școli profesionale, să investim în școli duale. Și în final, trebuie să amintesc faptul că avem nevoie de o promovare mai bună. Trebuie să vorbim mai mult despre potențialul nostru, despre ce suntem noi capabili să facem aici, în România, o promovare nu doar la nivel național, ci și la nivel european.” a declarat Simona Almăjan, country managerul companiei NXP Semiconductors.

Minele trebuiesc retehnologizate

O altă provocare, cel puțin la fel de mare, o reprezintă retehnologizarea minelor prin care am putea exploata resursele pe care le deținem (cadmiu, litiu, beriliu, grafit, magneziu, niobiu, tantal sau wolfram). În condițiile în care avem de exemplu o lege a mineritului din 2018 pentru care nici astăzi nu avem norme de aplicare, la patru ani distanță.

În orice caz, procesul de tranziție asumat de Uniunea Europeană, care prevede transformarea economiei într-una durabilă și digitală necesită resurse, materii prime și metale rare. UE estimează că cererea de materii prime și metale rare va crește de cel puțin patru ori până în 2040, față de nivelul anului 2020, iar blocul european este nevoit să își dezvolte propriile capacități de extracție, prelucrare, reciclare, rafinare și separare a materiilor prime. Astfel spus România are o oportunitate imensă de a avea un rol important pe noua piață europeană cu atât mai mult cu cât avem alocate alte 500.000.000 de euro din Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR) pentru construirea de fabrici de .