Sursă: Yuriy Chaban | Dreamstime.com
Cât de polarizată este Germania? Această întrebare este discutată în mod controversat la Congresul European de Poliție. Răspuns: Depinde de cine întrebi.
La Congresul European de Poliție de la Berlin, subiectul de dezbatere este „societatea divizată”, iar un politician, un psiholog, un șef de poliție și un expert digital s-au așezat pentru a discuta problema. Patru oameni, patru opinii? Katrin Göring-Eckardt, membru al Partidului Verzilor și vicepreședinte al Bundestagului german, dă startul: „Nu există niciun motiv să vorbim despre diviziunea în societate”.
Psihologul Ahmad Mansour nu este de acord: „Suntem o societate divizată”
Göring-Eckardt insistă că „marea majoritate din țara noastră stă în continuare în spatele democrației”, dar recunoaște, că „grupurile foarte zgomotoase” precum inamicii Ucrainei, cei care îl înțeleg pe Putin și cei care neagă covidul și-au făcut simțită prezența. Zgomotul pe care îl fac duc uneori la „vorbirile despre o societate divizată”. Deci lucrurile nu stau atât de rău? Nu așa vrea să fie înțeles politicianul: dușmanii democrației trebuie urmăriți foarte atent și pedepsiți dacă devin criminali.
Toată lumea este de acord cu asta, dar Mansour vede o altă problemă: defăimarea disidenților a devenit o problemă atât de comună încât trebuie să spunem că „Societatea noastră are nevoie de un curs de bază masiv în cultura discursului”. El crede că există o problemă de toleranță în modul în care sunt purtate discuțiile. „Acesta este un pericol foarte mare pentru democrație”, argumentează el.
Britta Zur, șefa poliției din Gelsenkirchen, în statul Renania de Nord-Westfalia, este de acord cu Göring-Eckhardt: „Majoritatea societății noastre rămâne civilă și nu încalcă nicio lege”, spune ea, dar subliniază că poliția trebuie să fie vigilentă, care ar trebui să includă o forță de poliție transparentă, deschisă, care să demonstreze clar „că nu avem loc pentru extremiști, nici în afara organizației noastre, nici în interiorul ei”.
Așteptarea de a fi nevoit să reacționeze la toate foarte repede înseamnă că informațiile de fond și motivele nu joacă niciun rol la început, din cauza covidului. Discuția despre sprijinul militar pentru Ucraina este un altfel de caz, mai ales din perspectiva Partidului Verzilor. Göring-Eckardt este în favoarea livrării de arme grele, dar: „Nu este o decizie ușoară, ci una foarte dificilă”. Ea spune că a fost necesar să se explice ce argumente și fapte au condus la această decizie.
Cât despre social media, Mansour subliniază că scopul său nu este să demonizeze rețelele sociale. El s-a întrebat de mult de ce „abecedarul” media nu este, încă, o materie centrală în școli. Chiar și copiii de șapte și opt ani utilizează pe smartphone-uri pe rețelele sociale și YouTube „și totuși nu sunt capabili să facă distincția între știri false și adevăr”. Britta Zur este de acord, spunând că tinerii trebuie învățați că există multe surse de informare. „Este o sarcină mare pentru noi toți”.
Expertul în digitalizare și filozoful Nikolai Horn concluzionează că polarizarea face parte din „ADN-ul democrației”, spune el. Este sceptic, însă, cu privire la creșterea emoționalizării, „unde mulți oameni refuză să se lase convinși de un argument bun”. Însă rețelele de socializare, spune el, nu ar trebui făcute un țap ispășitor în această dezbatere.
sursa: dw.com
Recomandările noastre
