Zona euro. Sursa foto: Arhiva EVZ Creșterea prețurilor multor materii prime la niveluri record menține inflația europeană la un nivel fără precedent de 7,5%. Trec lunile și se confirmă îngrijorările cu privire la o încetinire economică în zona euro din cauza războiului de la porţile sale: Fondul Monetar Internațional a evaluat marți, 19 aprilie, costul la peste un punct din PIB în acest an.
FMI se aşteaptă acum la o creştere de 2,8% în ţările din zona euro, o încetinire serioasă după cele 3,9% anticipate în previziunile sale anterioare din ianuarie şi 4,3% încă sperate în cele din octombrie.
"Principalele canale prin care războiul din Ucraina și sancțiunile economice impuse Rusiei afectează economia zonei euro sunt creșterea globală a prețurilor la energie și securitatea energetică", scrie instituția de la Washington în prognoza economică de primăvară publicată marți, intitulată "Războiul dă înapoi redresarea globală".
Luna trecută, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a întocmit deja o observație similară, estimând că creșterea în zonă ar fi redusă cu aproximativ 1,4 puncte și că inflația ar crește cu 2,5 puncte pe parcursul unui an, dacă efectele războiului se dovedesc a fi de durată.
"Războiul din Ucraina afectează grav economia zonei euro", a mai recunoscut președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, joi, 14 aprilie, subliniind o scădere a încrederii și persistența costurilor ridicate ale energiei în viața de zi cu zi a gospodăriilor şi companiilor. De asemenea, BCE și-a revizuit optimismul în scădere luna trecută, anticipând doar o creștere de 3,7% în acest an și o creștere bruscă a inflației.
Economia este la pământ
La aproape două luni de la începutul său, războiul din Ucraina menține o presiune mare asupra prețurilor: petrolul rămâne peste 100 de dolari barilul după ce s-a apropiat de nivelurile istorice din martie, lună în care gazul, grâul, aluminiul, nichelul și alte materii prime au crescut la maxime record, conducând inflația europeană la un maxim istoric de 7,5%.Nu toate statele vor suferi la fel șocul economic al războiului, avertizează însă FMI.
Sursă: Anawat Sudchanham | Dreamstime.com
Cele cu "un sector de producție relativ mare și o dependență mai mare de energia rusă" vor suferi cele mai grele efecte, în frunte cu Italia și Germania, cărora Moscova le livrează mult gaz.Deja slăbită de perturbarea lanțurilor globale de producție în urma crizei sănătății din 2021, Germania și-a văzut prognoza de creștere pentru 2022 coborâtă la 2,1% de către FMI, o scădere de 1,7 puncte față de prognoza din ianuarie. Italia este de așteptat să crească cu 2,3%, o scădere de 1,5 puncte.
FMI prognozează o ușoară îmbunătățire pentru Germania în 2023 cu 2,7% (+0,2 puncte), mai puțin bună pentru Italia la 1,7% (-0,5 puncte) și pentru zona euro în ansamblu la 2,3% (-0,2 puncte). De asemenea, Franța va suferi efectul exploziv al războiului, cu un PIB în creștere cu 2,9% în acest an, adică cu 0,6 puncte mai puțin decât în prognozele din ianuarie, și cu 1,4% în 2023 (-0,4 puncte).Confruntată cu încetinirea economică globală generalizată în acest an și anul viitor, instituția de la Washington face apel la state să continue să susțină activitatea atunci când pot.
"Deși multe state vor trebui să-și consolideze finanțele publice, acest lucru nu ar trebui să împiedice guvernele să ofere asistență direcționată refugiaților strămutați de conflict, gospodăriilor afectate de creșterea prețurilor la alimente și combustibili și celor afectați de pandemie", scrie economist şef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, potrivit Le Nouvel Observateur. (RADOR)
Recomandările noastre
