Negocierile care se poartă între Rusia şi Ucraina prin videoconferinţă continuă, iar declaraţiile moderate venite de la cele două părţi nasc aşteptări pe măsură, conform publicației turce Hurriyet. Dacă înțelegem care sunt cererile părţilor aflate pe masa negocierilor, vom putea, probabil, să emitem judecăți cu privire la ce se întâmplă în Ucraina.

Atacul inițiat de Rusia la data de 24 februarie 2022 împotriva Ucrainei, şi pe care l-a denumit „operaţiune militară specială" nu s-a finalizat în 3 zile, aşa cum plănuise Moscova, ca urmare, la 28 februarie, părţile s-au aşezat la masa tratativelor. În timp ce negocierile dintre Rusia şi Ucraina continuă, numeroase oraşe din Ucraina sunt transformate în ruine.

Încă de săptămâna trecută, negocierile dintre Rusia şi Ucraina se desfăşoară prin videoconferinţă. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, afirma că Rusia a adoptat o poziţie raţională în cadrul negocierilor, iar ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, menţiona că „există speranţa că vom ajunge la un acord".

Cererile celor două părţi implicate în conflict

Cererile Rusiei

1. - Ucraina să adauge un articol în Constituţie în care să se prevadă că nu va deveni niciodată membră NATO şi că va rămâne o ţară neutră.
2. - Ucraina să recunoască independenţa celor două republici separatiste din regiunea Donbas, Donetsk şi Luhansk, care au decis în anul 2014 să se separe.
3. - Recunoaşterea Crimeei ca fiind teritoriu rusesc, teritoriu anexat în 2014 de Rusia prin forţa armată.
4. - Anularea tuturor legilor prin care se încalcă drepturile minorităţii ruse din Ucraina.
5. - Acceptarea limbii ruse ca a doua limbă oficială în Ucraina.
6. - Ucraina să nu găzduiască pe teritoriul său arme care ar reprezenta o ameninţare la adresa Rusiei şi să nu desfăşoare arme de atac în urma semnării unor acorduri bilaterale cu terţe ţări.

 Cererile Ucrainei

1. - Rusia să nu dicteze precondiţii la negocieri. Discuţiile să se desfăşoate în cadrul prevederilor dreptului internaţional ca între două ţări suverane şi independente.
2. - În cazul în care se ajunge la un acord în cadrul negocierilor, primul articol să se refere la încetarea agresiunii începute la 24 februarie.
3. - Să-şi retragă militarii de pe teritoriul ucrainean.
4. - În cazul în care Ucraina va renunţa să devină membră NATO, ţările terţe să devină ţări garante pentru securitatea Ucrainei. Dintre ţările garante cel puţin una să deţină arme nucleare.
5. - Integritatea teritorială a Ucrainei nu poate fi subiect de negociere.
6. - În schimbul renunţării la aderarea la NATO, Ucrainei să i se recunoască dreptul de a deţine propria forţă armată, precum Austriei sau Elveţiei.

Cererile legitime şi ilegitime ale părţilor

Federația Rusă nu doreşte ca Ucraina să adere la NATO. În 1991, când se semnau acordurile privind destrămarea URSS şi Ucraina îşi câştiga independenţa, a fost introdus în Constituţie un articol care prevedea că  Ucraina nu va face parte din nicio alianţă militară. În anul 2014, în urma revoluţiei „Maidan”, acel articol a fost anulat de către noua conducere pro-occidentală şi a fost adăugat unul care prevedea aderarea la Alianţa Nord-Atloantică.

Mai mult, Rusia susţine că „a lansat această operaţiune pentru a scăpa de genocid populaţia din Donbas". După ce în 2014, regiunile Luhansk şi Donetsk şi-au declarat independenţa faţă de Ucraina, aici au avut loc confruntări.

Din 2015 şi până în prezent au existat propuneri pentru adoptarea unei rezoluţii a Consiliului de Securitate a Naţiunilor Unite pentru desfăşurarea de trupe de menţinere a păcii în Donbas. Proiectul de rezoluţie s-a aflat de cel puţin 10 ori pe ordinea de zi a Consiliului de Securitate a Naţiunilor Unite, însă a întâmpinat veto-ul Rusiei.

Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, susţine că Ucraina este condusă de naţionalişti extremişti. Una dintre primele decizii adoptate de noua conducere în anul 2014 a fost interzicerea folosirii limbii ruse în instituţiile publice.

Rusia susţine că „în urma unui referendum, Crimeea a decis să se alăture Rusiei". Înaintea referendumului, zeci de mii de soldaţi ruşi nepurtând uniforma militară au ocupat peninsula. Referendumul s-a desfăşurat sub ameninţarea armelor, informează Rador.