Românii nu au încredere în onestitatea politicienilor și sunt de părere că majoritatea partidelor sunt infiltrate de agenți de influență finanțați de Rusia. Dintre partidele politice, cei mai mulți dintre respondenți au indicat AUR ca fiind infiltrat de agenți ruși.

Un sondaj de opinie arată că o mare parte parte dintre români nu are încredere în clasa politică și onestitatea sa față de interesele statului. Un procent de 45% dintre repondenții la un sondaj sunt de părere că Rusia are agenți de influență în clasa politică românească. Doar 10% dintre cei care au participat cred în onestitatea politicienilor români, în vreme ce 40% evită un răspuns spunând că nu știu sau nu doresc să comenteze.

Conform sondajului de opinie realizat de Avangarde, dintre cei care cred că Rusia și-a infiltrate agenții printre politicienii români, 48% sunt de părere că aceștia acționează în toate partidele.

Alți 12% dintre români sunt de părere că partidul AUR are cei mai mulți agenți de influență ruși. PSD este indicat, de 8% dintre cei care au răspuns, ca partid care promozează interesele rusești în România. Pe ultimele locuri se clasează în ordine, PNL indicat de 6% dintre cei intervievați și USR cu 2%. Alți 24% nu pot aprecia în ce partide s-au infiltrate agenții ruși sau nu doresc să dea un răspuns la o astfel de întrebare.

România trebuie să primească refugiați ucraineni

În contextul declanțării unui război între Rusia și Ucraina, majoritatea celor care au răspuns sunt de părere că România trebuie să primească refugiați din țara vecină. Un procent de 61% au răspuns pozitiv la întrebarea „România ar trebui să primească refugiați din Ucraina, unde există o importantă comunitate românească?”

Alți 19% cred că acest lucru nu ar trebui să se întâmple, în vreme ce diferența de 20% nu doresc sau nu știu ce să răspundă.

Pe de altă parte, cea mai mare parte dintre românii chestionați, 62% evaluază capacitatea logistică și financiară a României de a primi refugiați ucraineni în cazul unei invazii drept slabă și foarte slabă. Un procent de 17% cred că este foarte slabă, în vreme ce 45% sunt de părere că este slabă.

Doar 15% dintre cei care au răspuns consideră că România ar face față logistic și financiar unei afluențe de refugiați pe teritoriul său. Alți 22% nu pot aprecia sau nu doresc să vorbească pe acest subiect.

Doar 31% dintre români sunt dispuși să lupte într-un război

Jumătate dintre cei care au răspuns la chestionar (50%) sunt siguri că românii ar lupta pentru țara lor, dacă ar fi atacată. Un procent de 20% cred că nu vor lupta, în vreme ce restul de 30% nu pot aprecia sau nu răspund.

Tot pe acest subiect, doar 31% dintre români susțin că vor lupta personal, în cazul unui război, în vreme ce 18% spun că se vor refugia în altă țară. Restul susțin că nu pot aprecia sau nu răspund.

Întrebați dacă au cunoștință despre ce vor face prietenii și cunoscuții lor în caz de conflict 20% au răspuns că aceștia intenționează să plece, 44% au răspuns că vor rămâne, iar restul, 36%, au precizat că nu pot aprecia ori au refuzat să răspundă.

Ce cred românii despre NATO și invazia în Ucraina

Majoritatea românilor care au răspuns la întrebări cred că România devenit o țară mai sigură odată cu suplimentarea trupelor NATO, americane și franceze, de pe teritoriul său. Cei care cred acest lucru sunt în procent de 63%, în vreme ce doar 12% dintre români sunt de părere că nu va fi așa.

Un procent de 32% dintre români cred că Ucraina ar trebui să intre în NATO, iar 28% sunt de părere că nu este indicată o astfel de mișcare. Restul celor chestionați nu știu sau nu doresc să răspundă.

O bună parte dintre români, 37%, nu au încredere în Rusia și sunt de părere că va invada Ucraina. În opinia lor, anunțul cu privire la retragerea trupelor este o tactică. Un procent de 17% sunt optimiști cu privire la intențiile Rusiei și cred că va da înapoi la presiunea Occidentului. Alți 21% cred că Rusia nu a intenționat să invadeze Ucraina ci doar să-și exercite presiunea asupra Occidentului în cadrul negocierilor.

Sondajul Avangarde a fost realizat la comanda G4Media.ro. Chestionarele au fost aplicate în perioada 20 - 21 februarie, prin metoda interviului telefonic (CATI), pe un eșantion de 700 de subiecți, având o marjă de eroare de 3,9%.