Sunt câteva mituri celebre care vizează creierul uman și care sunt infirmate de cercetători. Iată câteva cinci dintre cel mai cunoscute „povești”.

Mintea noastră rămâne un mare mister, chiar dacă învățăm mai mult ca niciodată despre materia cenușie. Iată adevăruri care spulberă mituri, noi cercetări și fapte surprinzătoare pe care nu le știați despre mașinăria gândirii umane.

Folosești mult mai mult de 10 la sută din creierul tău

Când vine vorba de mituri repetate în mod obișnuit, ideea că folosești doar 10 la sută din creierul tău este chiar acolo sus. Un sondaj a constatat că jumătate dintre persoanele cu studii superioare cred că este adevărat - dar nu este așa. „Folosim fiecare parte a creierului", spune Rawan Tarawneh, profesor asistent de neurologie în cadrul diviziei de neurologie cognitivă de la Ohio State University.

„Deși regiunile creierului nu sunt neapărat toate active în același timp, toate regiunile creierului sunt utilizate într-o anumită măsură pe parcursul zilei, în funcție de ceea ce facem - de exemplu, citim, încercăm să rezolvăm o problemă de matematică, conducem, vorbim la telefon sau dormim.

Nimeni nu are o influență mai mare a emisferei stângi sau a celei drepte

Chiar dacă suntem dreptaci sau stângaci, nu înseamnă că suntem dreptaci sau stângaci în privința lobilor creierului. Mitul de a avea o emisferă cerebrală dominantă ar putea proveni din experimentele efectuate în anii 1960 pe persoane cărora le fuseseră secționate conexiunile (corpul calos) dintre cele două jumătăți ale creierului. Dar majoritatea dintre noi avem creiere care nu sunt împărțite în două și, prin urmare, funcționează ca unul singur.

Bărbații și femeile nu învață diferit

Există multe diferențe între bărbați și femei, dar asta nu înseamnă că cele două sexe nu sunt egale în ceea ce privește capacitatea de învățare. „În medie, bărbații au volume cerebrale mai mari decât femeile, în timp ce femeile au cortexuri mai groase decât bărbații", spune Dr. Tarawneh. „Diferențele nu sunt doar anatomice - creierul bărbaților și cel al femeilor par să fie cablate diferit într-o anumită măsură”.

Ea amintește de cercetările efectuate de Diane Halpern, PhD, care a constatat că femeile se descurcă mai bine la abilitățile verbale și de scriere, iar bărbații mai bine la rezolvarea problemelor și la abilitățile vizuo-spațiale. Dar, ar putea exista o componentă socială în acest sens, iar alte cercetări au arătat că ambele sexe au performanțe egale la matematică.

Mărimea nu contează - sau contează?

O altă dezbatere în curs de desfășurare este modul în care mărimea creierului influențează inteligența. „Dimensiunea creierului nu este legată de inteligență sau de învățarea de noi materiale”, spune Dr. Tarawneh. Compararea creierelor marilor gânditori, scriitori și matematicieni după autopsie nu a adus dovezi concludente că dimensiunea lor are o corelație cu inteligența.

Chiar și în rândul diferitelor specii, cercetările au arătat că, atunci când vine vorba de raportul creier/corp, animalele mai inteligente nu au întotdeauna creiere mai mari. Cu toate acestea, oamenii de știință au ajuns la un coeficient de encefalizare care compară animalele în funcție de mărimea relativă a corpului lor - iar oamenii ies în cele din urmă în top.

Dimensiunea creierului nostru ne face să ne naștem „prea devreme”

Teoria „celui de-al patrulea trimestru” sugerează că bebelușii se nasc atunci când corpul lor este încă foarte fragil, pentru a permite creierului lor relativ mare să aibă loc pentru a se naște. „Întotdeauna le spun pacienților mei că toți bebelușii se nasc prea devreme”, spune Harvey Karp, MD, autorul cărții The Happiest Baby on the Block și creatorul „somnului inteligent” SNOO.

„Gândiți-vă la asta - un cal poate merge chiar din prima zi de viață, dar, prin comparație, bebelușii umani sunt super imaturi. Ei nu pot merge, alerga sau chiar râgâi fără ajutorul mamei sau al tatălui.” Supraviețuirea unui cal depinde de corpul său, dar supraviețuirea umană depinde de creierul nostru. „Așadar, specia noastră a evoluat pentru a-i evacua pe micii noștri copii geniali din uter cu trei luni mai devreme - înainte ca capetele lor să devină atât de mari încât să riște să rămână blocate în canalul de naștere”, spune Dr. Karp.