Controversatul dictator comunist al Coreei de Nord, Kim Jong-un, aniversează pe 8 ianuarie împlinirea vârstei de 38 de ani. El se află la conducerea statului de zece ani.

Coreea de Nord a marcat, la finalul anului trecut, un deceniu de când dictatorul Kim Jong Un a preluat puterea în statul comunist. Acum, pe 8 ianuarie, el a împlinit vârsta de 38 de ani, fiind unul dintre cei mai tineri șefi de stat din lume.

În cei zece ani de când se află la putere, Kim Jong Un a stârnit numeroase controverse din cauza deciziilor sale, multe absurde. O vreme s-a speculat că este foarte bolnav, mai ales că a slăbit și foarte mult. Zvonurile au fost infirmate de ultimele sale apariții publice.

Kim Jong Un se simte foarte bine, deși țara Coreea de Nord se confruntă cu numeroase crize, între care cea mai gravă pare foametea. Alimentele de bază pentru populație lipsesc, mai ales în condițiile în care granițele au fost închise din cauza pandemiei.

Dictatorul coreean și-a propus, însă, ca obiectiv principal, în anul 2022, să scape Coreea de Nord de foamete.

Kim Jong Un a primit educație în Elveția

Deși a fost cel de-al treilea copil, tatăl său, fostul dictator comunist Kim Jong-il, l-a desemnat ca succesor la putere, la moartea sa. Înainte să devină lider suprem, Kim Jong-un ar fi primit educație la școli de prestigiu din Europa.

El ar fi urmat cursurile unei școli private cu predare în limba engleză din Elveția timp de cinci ani, între 1993 și 1998. Foștii săi colegi l-au descris drept un tip timid, dar foarte conștiincios, care avea note bune și juca baschet. Ulterior, ar mai fi urmat doi ani la o școală publică, tot din Elveția.

Pe 29 decembrie 2011, după moartea tatălui său, el a fost proclamat oficial „conducătorul suprem al partidului, statului și armatei”.

În cei 10 ani, și-a consolidat puterea, eliminându-și rivalii și a început să dezvolte programul militar nuclear. Între timp, însă, economia Coreei de Nord s-a prăbușit, iar dictatura a anulat drepturile omului.

Dictatorul pozează într-un lider popular

Deși dezastrul este complet, Kim Jong-un a reuşit să lase impresia că este mai apropiat de popor prin comparaţie cu tatăl şi bunicul său. Este concluzia la care a ajuns Rachel Minyoung Lee, cercetătoare nerezidentă a Centrului Stimson din SUA.

„Deja nu mai vedem toată această mistificare în presa nord-coreeană”, a declarat ea, referindu-se la importanţa propagandei în timpul regimurilor trecute.

Lee a amintit că în toamna anului 2020, în timpul manifestărilor organizate cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la fondarea partidului unic, Kim Jong Un a plâns. Dictatorul a mulţumit poporului pentru eforturile sale şi şi-a cerut scuze că nu-i poate îmbunătăţi situaţia.

În 2014, a obligat funcţionarii regimului să-şi ceară scuze după prăbuşirea unei clădiri, lucru nemaiauzit.

Reforma economică a eșuat

Kim Jong Un a activat în 2013 strategia „byungjin”, care mizează pe dezvoltare nucleară, în paralel cu dezvoltarea economică. El a început o timidă reformă agrară, a încurajat parteneriatul public - privat şi a pledat pentru descentralizarea companiilor, fabricilor sau întreprinderilor agricole, stimulând dezvoltarea pieţelor interne.

„Însă s-a confruntat cu o problemă. Ţara s-a autodeclarat putere nucleară şi atunci a trebuit să facă faţă sancţiunilor”, a apreciat Yang Un Chul, director al Departamentului de Studii Strategice pentru Unificare din Coreea de Sud.

Acesta a exemplificat cu cele trei pachete de sancţiuni ale ONU adoptate în 2017, cele mai severe de până acum.

Economia a avut de suferit, iar criza a fost dublată de probleme de mediu, taifunuri tot mai frecvente care distrug recolte şi cu închiderea totală a frontierelor din cauza pandemiei de coronavirus. Sandra Fahy, profesoară la Universitatea Carleton din Canada, consideră că, din punct de vedere economic, ţara se află într-o situaţie „nesustenabilă”.

Coreea de Nord și-a dezvoltat capacitățile nucleare

Pe de altă parte, experţii sunt de acord că şi-a îndeplinit obiectivul de a dezvolta armament capabil să transforme Coreea de Nord într-un stat nuclear.

Lee Do-hoon, diplomat care a fost reprezentantul sud-coreean la negocierile pe teme nucleare cu Phenianul, a declarat că, în timp ce tatăl şi bunicul actualului lider „au avut o poziţie ambiguă” în acest domeniu, „Kim a pariat pe o dezvoltare nucleară activă după sosirea la putere”.

El a amintit că din cele 10 rezoluţii de sancţionare aprobate de ONU împotriva statului Coreea de Nord, opt au fost adoptate în regimul Kim Jong Un.

Lee este de părere că sancţiunile par a fi în prezent principalul punct slab al regimului. Chiar şi aşa, Kim Jong Un şi-a exprimat în mai multe rânduri intenţiile de a continua să se înarmeze.