PARAPOLITIKA. Proteste, declarații explozive și nemulțumire puternică față de soluțiile alese de guverne pe fondul pandemiei. Cea mai puternică opoziție față de vaccinuri se întâlnește în sud-estul Europei, și mai ales în România și Bulgaria, cele mai sărace state membre ale UE.

Asaltul variantei Omicron aduce noi măsuri restrictive în Europa, care, la rândul lor, generează noi demonstrații și noi manifestări ale furiei. În timp ce zeci de mii de oameni ies în stradă în marile orașe europene pentru a protesta împotriva obligativității vaccinării și a altor măsuri menite să stopeze valul de noi infectări cu COVID-19, majoritatea guvernelor europene încearcă să rezolve puzzle-ul „indignaților” coronavirusului.

O sarcină extrem de dificilă, întrucât nu este vorba despre o mișcare compactă, concretă, ci de un „mozaic”, care include conspiraționiști, luptători anti-putere, extremiști de dreapta, anti-vacciniști, dar și cetățeni care doar s-au săturat de suita amețitoare de măsuri, de dublul limbaj al autorităților și de deficiențele dramatice ale sistemelor de sănătate.

Multe dintre îngrijorările exprimate atât pe străzi, cât și în postările de pe rețelele de socializare conțin întrebări rezonabile cu privire la deciziile politice recente, dar există și o mulțime de informații false care sunt vehiculate. De la acuzații fără temei că vaccinul este o conspirație pentru otrăvirea populației până la criticile aduse guvernelor că ar fi „dictaturi”, mulțimile care ies în stradă au sentimente extreme – exprimând în același timp furia față de soluțiile adoptate de politic.

”Drepturile” care sunt apărate

Majoritatea acestor mișcări văd opoziția lor față de vaccinuri ca parte a luptei generale pentru drepturile indivizilor împotriva statului presupus atotuputernic. Cea mai puternică opoziție față de vaccinuri se întâlnește în sud-estul Europei, și mai ales în România și Bulgaria, cele mai sărace state membre ale UE.

Dar Germania, la celălalt capăt al spectrului, ca cea mai mare și mai bogată națiune a UE, are și ea o problemă de vaccinare, chiar dacă aproximativ 80% din populație era înregistrată până la sfârșitul lunii noiembrie ca fiind complet vaccinată.

Franța s-a confruntat de asemenea cu o opoziție din partea unor mișcări populare, care au fost create pentru scopuri diferite, dar care acum s-au repoziționat pe fondul pandemiei. Susținătorii „vestelor galbene”, care au paralizat Franța în urmă cu doi ani din cauza creșterii prețurilor la combustibil, au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva „dictaturii medicale” a guvernului.

„Vaccinați sau nu, ne este foame! Vaccinați sau nu, ne pierdem libertățile!”, a strigat Jérôme Rodrigues, unul dintre fondatorii „Vestelor Galbene”, la un miting recent la Paris, încercând să combine nemulțumirea față de politicile economice actuale cu argumentele împotriva vaccinării.

Paradoxal, și unii medici francezi participă la mișcarea „anti-vaxxers”. Louis Fouché, un medic de terapie intensivă din Marsilia, a fondat ReinfoCovid, o echipă de profesioniști din domeniul medical care sunt sceptici față de vaccinarea COVID-19. Însă cel mai toxic amestec între politică și politicile în domeniul sănătății este în Austria, unde „Partidul Libertății”, una dintre cele mai mari forțe de opoziție din țară, a îmbrățișat cauza antivacciniștilor. Al treilea partid ca mărime din Parlament se opune ferm restricțiilor. Noul său lider a exprimat opinii false și înșelătoare, descriind programul de vaccinare drept un „experiment genetic”.

Partid nou cu trimiteri la extrema dreapta

La fel nou-înființatul partid împotriva vaccinării, «People, Freedom, Fundamental Rights (MFG)», a jucat un rol hotărâtor în planificarea protestelor. MFG a făcut paralelisme false între restricțiile împotriva COVID-19 și dominația nazistă, folosind cuvinte explozive precum „dictatură” și „apartheid”. Însă opoziția față de restricții (lockdowns) și pașapoartele sanitare nu se limitează la extrema dreaptă, ci dezacordul provine de la un val mai larg de cetățeni, cel puțin în Austria, potrivit unui sondaj BBC Monitoring.

Pe Twitter, un rapper austriac popular a postat recent o caricatură care arată doi bărbați în închisoare - unul pentru uciderea a șase persoane, iar celălalt pentru că nu a fost vaccinat - făcând trimitere la un viitor imaginar în care oamenii ar putea fi închiși pentru că refuză să se vaccineze împotriva COVID-19, și dezvăluind o teamă comună, cum că guvernele abuzează de puterea lor.

Un studiu realizat la nivelul UE a monitorizat încrederea în guverne și a constatat că cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Austria și Croația începând cu primăvara anului 2020 și pe parcursul anului 2021 - ambele fiind țări în care recent au izbucnit proteste.

Există însă voci, precum cea a profesorului Melinda Mills de la Universitatea Oxford, care au avertizat că introducerea pașapoartelor de vaccinare prezintă un „risc al discriminării neloiale la angajare, evenimente, asigurări (și) cererile pentru locuințe”. Ea a spus că aceste îngrijorări trebuie să fie echilibrate cu răspunderile juridice și etice pentru protecția sănătății umane.

Însă experții din cadrul grupului de reflecție german Center for Monitoring, Analysis and Strategy (CeMAS) consideră că oamenii cu astfel de îngrijorări nu reprezintă majoritatea protestatarilor. „Dacă te uiți la organizatori, ei nu sunt cetățeni cu îngrijorări legitime, ci cetățeni cu teorii ale conspirației sau opinii de extremă dreapta”, spun ei.

„Există, desigur, mulți oameni care sunt cu adevărat frustrați de restricțiile în vigoare în țara lor”, a declarat pentru BBC Newsnight Ciaran O'Connor, cercetător la Institutul pentru Dialog Strategic, care monitorizează dezinformarea și extremismul pe internet. „Pericolul acestui tip de evenimente, grupări sau mișcări este că reprezintă o posibilă cale către radicalizare sau extremism, deoarece își bazează argumentele pe dezinformare, afirmații înșelătoare și conspirații”, a spus el. (Rador)