THE WASHINGTON POST. Președintele Biden se izbește de o dilemă într-un moment când Statele Unite se pregătesc în vederea unor negocieri cu Moscova pe tema securității europene, dat fiind pericolul unei noi invadări a Ucrainei: în ce măsură îl poate mulțumi Washingtonul pe președintele rus Vladimir Putin și oare orice concesie plauzibilă ar fi pentru el suficientă pentru a-l face să se potolească?

Aceste întrebări se vor afla în atenția oficialilor SUA și a aliaților lor europeni, care sunt pe cale să organizeze niște discuții cu rușii, legate de numeroasele plângeri ale lui Putin legate de Ucraina, de NATO și de un ansamblu de măsuri vizând securitatea europeană - toate aceste lucruri reprezentând, în opinia sa, o mai mult decât gravă amenințare la adresa Moscovei.

Pretențiile lui Putin și eventualitatea unor concesii pun deja la mare încercare unitatea celor 30 de țări membre ale alianței NATO.

Unii lideri, printre care și Biden, sunt de părere că niște tratative cu rușii și eventuale concesii care ar răspunde temerilor lui Putin ar putea preveni un nou război în Europa, un războ care ar putea fi mult mai devastator comparativ cu primele operațiuni ale Rusiei în Ucraina din 2014. Alți oficiali afirmă într-un cadru privat că Putin nu va fi niciodată mulțumit până când nu va putea readuce în mod categoric Kievul pe orbita Rusiei, iar el nu trebuie recompensat prin niciun compromis pentru intimidările la care recurge.

Joi, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a subliniat că, inclusiv în perioada Războiului Rece, tratativele au jucat un rol important în privința sporirii transparenței și a reducerii tensiunilor.

“Dacă Federația Rusă nu are o idee despre ce anume înseamnă NATO de fapt, despre ce nu este NATO, ce caută sa facă și ce nu caută să facă, dialogul poate fi de ajutor în acest sens”, a spus Price. “Problema care nu se pune este aceea de a discuta despre frontiere, de a discuta despre Ucraina în absența Ucrainei. Nu vom face nimic legat de Ucraina în absența Ucrainei, partenera noastră”.

”Fostul locotenent-colonel KGB savurează o asemenea stare de lucruri”

Politica pe muchie de cuțit pe care mizează Putin prin comasarea de trupe în apropierea frontierei cu Ucraina au făcut Statele Unite și pe aliații lor să încerce să ghicească ce dorește de fapt președintele rus sau ce se pregătește să facă – fiind știut faptul că fostul locotenent-colonel KGB savurează o asemenea stare de lucruri.

“Problema care se pune este la ce se gândște Putin și ce-ar crede el că ar fi suficient de bun ca să-i revină Kremlinului. Nimeni de pe planetă nu cunosște răspunsul la această întrebare mai bine decât Putin”, declară Andrea Kendall Taylor, analistă de politică rusească la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană (NASC). “Așadar, problema care se pune este că, da, încercăm. Noi chiar încercăm să inițiem un proces diplomatic. Și facem asta cu bună credință”.

În zilele care au trecut de la convorbirea de marți dintre Biden și Putin. Moscova și-a inflamat din nou retorica la adresa Ucrainei și a continuat să trimită tot felul de materiale în niște locuri din apropierea frontierei ucrainene.

Joi, Putin și-a reluat retorica la care Moscova apelase și înaintea invadării Ucrainei din 2014, sugerând că rușii din regiunea Donbas, aflată în estul țării, sunt amenințați de un ‘genocid’. În aceeași zi, Echipa de Informații pe Tema Conflictului (CIT), o organizație care monitorizează armata rusă, a depistat obuze, tancuri și un sistem antirachetă de tip Buk, aflate în niște trenuri rusești nu departe de Ucraina.

Casa Albă a dat de înțeles că o garanție din partea SUA care să nu lege Ucraina de NATO este exclusă

Teoretic, Statele Unite și aliații lor ar putea viza un acord care să limiteze anumite manevre sau care să reducă armamentul din apropierea frontierelor Rusiei, dar nu știu dacă un asemene lucru l-ar satisface pe Putin. Unii analiști se tem că liderul rus are niște pretenții despre care știe că vor fi respinse de Washington, eventual, ca posibil pretext pentru o acțiune militară dacă el nu e luat în seamă.

“Nu prea ne vedem oferindu-le ceva care să le satisfacă suficient pretențiile, iar ceea ce mă îngrijorează e tocmai faptul că ei știu asta”, a declarat Michael Kofman, un alist rus de la grupul de cercetare CNA, cu sediul în statul Virginia. “În același timp, dat fiind nivelul la care a ajuns această criză, ei nu vor da înapoi fără să fi avut vreun câștig palpabil”.

Criza survine tocmai când secretarul de stat Antony Blinken sosește la Liverpool, un oraș din Marea Britanie, unde se va întâlni cu liderii Grupului celor Șapte State Industrializate (G 7). Sâmbătă dimineață, Blinken ar urma să discute despre amenințările Rusiei la adresa Ucrainei ci omologii săi din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Marea Britanie.

Statele Unite au depus eforturi pentru a-și asigura propriul sprijin, făcându-i pe aliații europeni să fie de acord cu o serie de măsuri ecnomice dure ce vor fi impuse Rusiei dacă Putin își va lansa ofensiva.

Pe parcursul videoconferinței avute cu Putin, Biden a precizat câteva asemenea consecințe, ele fiind niște măsuri mult mai aspre decât cele impuse după invazia din 2014.

Administrația Biden a precizat că tratativele cu Rusia pe tema activității NATO în Europa vor fi secondate și de niște demersuri menite să relanseze acordul de la Minsk din 2015, un acord mediat de Franța și de Germania, care deschidea o cale de încheiere a conflictului dintre forțele ucrainene și separatișii din Donbas, sprjiniți de ruși.

Cel mai important obiectiv al lui Putin

Totuși, retorica tot mai incendiară a lui Putin din acest an pe tema Ucrainei le-a lăsat multora impresia că, în cele din urmă, el nu va accepta nimic alteceva decât revenirea Kievului în sfara de influență a Rusiei, minimul însemnând sfârșitul guvernului prooccidental al lui Zelenski și al sprijinului pe care SUA îl acordă Ucrainei.

Într-un document din luna iulie, Putin acuza Ucraina că a devenit un stat vasal, manipulat și controlat de Occident în vederea subminării Moscovei. El a spus că o suveranitate reală a acestei țări e posibilă doar în parteneriat cu Rusia, afirmând că rușii și ucrainenii formează un singur popor.

În opinia unor analiști, contemplându-și moștenirea pe care ar lăsa-o în urmă, Putin consideră că readucerea Ucrainei sub influența Kremlinului ar fi cel mai important obiectiv al misiunii sale încă neîncheiate.

Or, această dorință ar putea complica orice tratative viitoare.

“Dacă astea îi sunt pretențiile și interesele, dacă e vorba despre asemenea lucruri disproporționate, eu cred că, în principiu, noi nu-i putem oferi nimic care să-i potolească temerile”, afirmă dna Kendall-Taylor. “În consecință, asta ne readuce exact în punctul de la care am plecat. Amenințarea unor forțe militare e încă foarte prezentă”. (Rador)