Specialiștii care lucrează pentru Societatea Ornitologică Română (SOR) sunt în alertă după modificările aduse recent Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 și i-au cerut preşedintelui României, Klaus Iohannis, să nu le promulge. Reprezentanții SOR atrag atenția că zeci de specii de păsări sunt ameninţate cu dispariția după ultimele modificări din Legea vânătorii, care în noua formă este considerată una dintre cele mai „dăunătoare legi ale vânătorii care au existat vreodată în legislaţia românească″.

Practic, oficialii SOR sunt convinși că doar Klaus Iohannis este singurul care poate evita dezastrul pentru biodiversitatea din România. Sursa citată a transmis că modificările distructive aduse Legii vânătorii au fost adoptate marţi, de Camera Deputaţilor (n.r. - for decizional).

Cu această ocazie, Iohannis a aflat și care au fost partidele care au votat pentru modificări. Astfel, 205 voturi au fost "pentru", 57 "contra" şi 11 "abţineri". De la PSD au venit cele mai multe voturi "pentru" (98).

Pe locul doi a fost PNL (34), iar în favoarea noii legi s-au pronunţat şi cei de la AUR (27). Deputaţii neafiliaţi (16), UDMR (14) şi minorităţile parlamentare (14) au votat la rândul lor "pentru". Singurul partid care a votat "împotrivă" fost USR, cu 49 de voturi.

Specialiștii SOR se tem că noua formă a legii prevede două modificări care vor avea efecte majore asupra biodiversităţii. „Prima modificare vizează renunţarea la sistemul de cote de vânătoare anuale pentru speciile de păsări migratoare şi înlocuirea acestuia cu un număr maxim admis zilnic, din fiecare specie, pentru fiecare vânător.

Klaus Iohannis a primit documentul

Cea de-a doua modificare vizează diminuarea timpului de stagiatură necesar dobândirii calităţii de vânător″, arată Agerpres. Despre toate aceste aspecte, Klaus Iohannis a fost informat printr-o scrisoare oficială, trimisă de SOR miercuri, 10 noiembrie 2021. „Îi solicităm preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge noua Lege a vânătorii care poate produce efecte dezastruoase asupra biodiversităţii.

Cote de vânătoare, de zeci de ori mai mari la multe specii. Aşa cum atrăgeam atenţia şi în comunicatele anterioare, proiectul de lege propune renunţarea la sistemul de cote anuale pentru speciile de păsări vizate şi înlocuirea acestuia cu un număr maxim admis pe zi, din fiecare specie, pentru fiecare vânător.

Pentru a analiza impactul acestei propuneri, SOR a făcut o serie de proiecţii pentru fiecare specie admisă la vânătoare″, se arată în documentul citat.

Vechea formă a Legii vânătorii

„Pentru a determina în mod teoretic efectivele de păsări recoltate la care se poate ajunge, s-a înmulţit numărul de exemplare admise cu numărul de zile în care vânătoarea este permisă şi cu fondurile pe care era permisă recoltarea respectivei specii în sezoanele precedente.

Calculele s-au realizat cu doar un vânător per fond de vânătoare pentru fiecare dintre speciile de păsări, iar mai jos sunt doar câteva exemple″, a declarat directorul executiv al SOR, Dan Hulea.

„Astfel, dacă în forma iniţială a legii, pentru specia gârliţa mare (Anser albifrons) exista o cotă anuală de circa 50.000 de indivizi, în noua formă adoptată de către Camera Deputaţilor această cotă anuală este înlocuită cu o cotă zilnică de 10 exemplare pentru fiecare vânător.

În acest fel s-a estimat că pentru gârliţa mare într-un sezon de vânătoare în noua formă se poate ajunge teoretic la o cifră de 865.920 de exemplare recoltate, adică de peste 17 ori mai multe decât în forma iniţială a legii″, a completat Hulea.

Turturica este în pericol

În pericol este și o specie cu un statut de conservare nefavorabil: (Streptopelia turtur). Ea a înregistrat un declin accentuat în Europa în ultimele decenii și a dobândit statutul de specie vulnerabilă în toată lumea.

Cota de vânătoare în sezoanele trecute era de aproximativ 40.000 de exemplare, dar în noua formulă, se poate ajunge la 900.000 de exemplare.

Situaţia e similară şi pentru ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), o specie care se poate confunda cu uşurinţă cu alte specii care nu sunt admise la vânătoare. În cazul ei, cota era de circa 400.000 de exemplare ce pot fi colectate, dar în forma actuală se poate ajunge la 1.141.950 exemplare.

Practic, cotele zilnice din noua lege nu prevăd un număr maxim anual de păsări colectate, aşa cum era specificat în vechea Lege a vânătorii. Astfel, numărul anual de păsări vânate creşte exponenţial.

Vânătoare la întâmplare, fără limită

În plus, în noua formă nu există nici reglementări pentru numărul de zile în care se poate practica vânătoarea pentru o anumită specie. Prin urmare, noile cote nu ţin cont în niciun fel de efectivele speciilor de păsări admise la vânătoare şi nici de cerinţele sau de capacitatea acestor populaţii de a se reface.

SOR cere ca modificarea cotelor de vânătoare să se bazeze pe studii ştiinţifice. Totodată, Societatea Ornitologică Română a solicitat respingerea acestui proiect de lege încă din momentul în care se afla la Senat şi a atras atenţia asupra potenţialului distructiv al acestor modificări asupra populaţiilor de păsări.

Cotele propuse nu provin din studii ştiinţifice care să ia în calcul impactul lor pentru populaţiile speciilor cinegetice şi nici din studiile care sunt cerute (OUG 57/2007, anexa 8) pentru asigurarea protecţiei, managementului şi utilizării durabile a populaţiilor speciilor de păsări.

Iată ce susține Societatea Ornitologică Română susţine:

- calcularea unor cote anuale de recoltă bazate pe metode ştiinţifice care să nu afecteze semnificativ populaţiile speciilor de păsări admise la vânătoare,

- cotă 0 pentru orice specie care dobândeşte un statut de conservare de specie periclitată conform IUCN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii) la nivel naţional, european sau global,

- reducerea cotelor pentru speciile care au o tendinţă populaţională descrescătoare; dobândirea dreptului de vânător după un stagiu de 1 an de cursuri de recunoaştere a speciilor cu pregătire atât practică, cât şi teoretică şi susţinerea unui examen acreditat, pe lângă obligaţiile care sunt cerute în prezent în Legea vânătorii,

- Implementarea unor soluţii informatice de monitorizare a activităţii de vânătoare, în care să fie înregistrate şi autentificate recoltele. „Timpul foarte scurt de pregătire a viitorilor vânători nu le permite acestora să recunoască speciile de păsări care nu se pot vâna.

Pentru a fi vânător, trebuie să știi ce împuști

Nici în acest moment nu se cere nicio pregătire de specialitate a pretendenţilor la titlul de vânător şi nu este prevăzut un examen serios de identificare a speciilor de păsări din România, atât a celor cinegetice, cât şi a speciilor care nu se vânează, dar sunt asemănătoare cu speciile cinegetice.

De exemplu, un proaspăt vânător poate ieşi la vânătoare de ciocârlii de câmp, fără cunoştinţe de bază referitoare la identificarea acestei specii, în condiţiile în care în ţara noastră există: ciocârlii de câmp, ciocârlii de Bărăgan, ciocârlii de pădure, ciocârlan şi ciocârlii de stol. Toate aceste specii sunt foarte asemănătoare, însă doar una poate fi vânată: ciocârlia de câmp (Alauda arvensis).

În consecinţă, solicităm ca permisul de vânător să fie eliberat abia după un stagiu de 1 an de cursuri de recunoaştere a speciilor, cu pregătire practică şi teoretică şi susţinerea unui examen acreditat, pe lângă obligaţiile care sunt cerute în prezent în Legea vânătorii″, a explicat directorul de conservare al SOR, Ciprian Fântână.

Printre altele, misiunea SOR este să se asigurăm că populaţiile noastre unice de păsări sunt protejate, iar locurile naturale minunate ale României nu sunt exploatate şi distruse de evoluţiile dăunătoare. Amintim că în 2015, cererea de reexaminare a lui Klaus Iohannis la Legea vânătorii a fost adoptată de deputați.