Potrivit statisticilor, în lume există peste 1 miliard de fumători, iar 8 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza bolilor provocate de fumat. Ca în multe alte domenii, România este în fruntea clasamentelor negative, având cel mai mare număr de fumători din Europa, raportat la numărul populației. 5 milioane de români fumează. Aproape un sfert dintre ei încearcă să renunțe. Iată de ce ar trebui să prezinte un interes vital temele și concluziile celei de-a patra ediții a „Forumului Științific privind reducerea reducerea riscurilor asociate fumatului: produse inovatoare, cercetare și politici publice” organizat de SCOHRE, „Asociația Internațională pentru Controlul și Reducerea Riscurilor Asociate Fumatului”, în Atena, la finalul lunii septembrie.

Peste 300 de participanți din 42 de țări, printre care 62 de vorbitori reprezentând 31 de țări ale lumii, au luat parte la acest summit aflat la a patra ediție.  Tema a fost acoperită dintr-o perspectivă „360 de grade”, prin participarea unor cercetători și experți în diverse domenii, de la drepturile omului, etică, politici de sănătate, la politici economice și fiscale. La final, experții au convenit în unanimitate că reducerea efectelor nocive cauzate de fumat trebuie să constituie linia de apărare a umanității împotriva acestui flagel.

Reducerea riscurilor asociate fumatului

Pasul major la nivel global în privința combaterii fumatului a fost făcut în momentul aprobării de către Organizația Mondială a Sănătății a „Convenției-Cadru pentru Controlul Tutunului” (FCTC – Framework Convention on Tobacco Control), în 2005. Dar în ciuda progreselor, în prezent există în lume 1,14 miliarde de fumători activi. În ultimii ani, mulți fumători au înlocuit fumatul convențional – cel al țigărilor care ard tutunul – cu produse alternative cu risc mai scăzut, produse inovatoare care eliberează o anumită cantitate de nicotină și care produc mai puține efecte nocive în comparație cu țigările care ard tutunul. Pe acestea se bazează cele mai multe strategii de reducere a efectelor nocive ale tutunului, despre care s-a discutat în cadrul Forumului.

De pildă, profesorul Ignatios Ikonomidis, specialist cardiolog și cadru didactic la Universitatea din Atena, a subliniat că strategia de reducere a riscurilor asociate fumatului reprezintă o armă puternică pe care trebuie să învățăm să o folosim eficient.

Planul European de combatere a cancerului

În 2020, la nivelul Uniunii Europene au existat 2,7 milioane de cazuri de cancer și 1,3 milioane de decese din această cauză. În februarie 2020, UE a promovat „Planul european de combatere a cancerului” (European Beating Cancer Plan), un angajament politic de reducere a incidenței cancerelor și o inițiativă de reducere a prevalenței fumatului.

În cadrul sesiunii „Viitorul fumatului în Europa”, din cadrul forumului de la Atena, prezidată de președintele SCOHRE, profesorul Ignatios Ikonomidis, a fost discutat acest plan al UE, care a ignorat, în mare măsură, dovezile științifice legate de riscul mai mic de expunere la substanțele toxice pe care îl prezintă produsele care nu ard tutunul în raport cu fumatul tradițional. Cu alte cuvinte, se face distincția clară că arderea tutunului reprezintă problema principală în rândul fumătorilor, nu nicotina.

Totuși, există un acord la nivel de experți potrivit căruia, deși nivelul exact cu care sunt reduse riscurile este, în mod inevitabil, incert, există indicii științifice promițătoare care arată reducerea efectelor nocive la care sunt expuși fumătorii care nu reușesc sau nu sunt dispuși să renunțe la fumat.

Profesorul Ikonomidis a concluzionat că, pe baza experienței globale, planul elaborat de UE ar trebui să includă politici de reducere a riscurilor asociate fumatului, astfel încât să crească rata fumătorilor care renunță la acest viciu și să contribuie la reducerea consecințelor fumatului. Reducerea riscurilor asociate consumului de tutun ar trebui să fie al treilea pilon pentru controlul utilizării tutunului, împreună cu renunțarea la fumat și prevenirea fumatului”.

Planurile industriei de profil

Cum era și firesc, evenimentul a cuprins un panel dedicat exclusiv marilor jucători din industria globală a tutunului, intitulat „Transformarea industriei tutunului: strategii, concurență și etică”, la care au participat reprezentanți ai diviziilor de cercetare și dezvoltare din industria tutunului. Cu toții au fost de acord că nevoile consumatorilor ar trebui să reprezintă motorul acțiunilor întreprinse, iar știința să fie direcția sau barometrul după care să se ghideze.

Gizelle Baker, doctor și șefa departamentului de epidemiologie și biostatistică din cadrul diviziei de cercetare a Philip Morris International (PMI), a sumarizat perfect: „Nocivitatea este provocată de fumat și țigările care ard, iar bolile cauzate de fumat au reprezentat punctul de plecare în transformarea radicală a industriei tutunului. Produsele inovatoare au un potențial uriaș de a genera un impact pozitiv asupra sănătății publice, oferindu-le consumatorilor alternative mai puțin dăunătoare și reducând povara publică pe care o cauzează bolile asociate fumatului”.

În același spirit, Sharon Goodall, coordonatoarea departamentului de  New Sciences a British American Tobacco (BAT), a subliniat că „inovația este alimentată de nevoile consumatorilor, de nevoile oamenilor. Acestea, la fel ca și reglementările, evoluează, iar inovațiile în domeniu merg și ele înainte. Scopul reducerii efectelor nocive ale fumatului accelerează nevoia de transformare a industriei noastre.”

Concluzia comună a fost că industria de profil, autoritățile de reglementare și cele care gestionează politicile de sănătate publică ar trebui să conlucreze pentru a obține cele mai bune rezultate posibile în domeniul reducerii efectelor nocive ale fumatului.