Istoria se repetă, însă pe un palier diferit. „Preşedinţii României din epoca postdecembristă au blamat şi blamează în continuare activitatea dictatorilor dinainte de 1990 (n.r. printre care și Nicolae Ceauşescu), dar în acelaşi timp nu se sfiesc să profite de aceste obiective, nefiind în stare să construiască nimic similar”, dezvăluie fostul senator Marius Marinescu în legătură cu cartea „Buncărul președintelui”, o poveste fascinantă a lumii de sub București, pe care șefii statului au folosit-o ori de câte ori au avut nevoie.

Ziarul Jurnalul și editura Hoffman va pune la dispoziție începând de miercuri, 13 octombrie, cartea „Buncărul președintelui”, care prezintă povestea lumii de sub București, construită de foștii dictatori și la care apelează de fiecare dată când are nevoie și președintele Klaus Iohannis, potrivit relatărilor autorului lucrării, fostul senator Marius Marinescu.

Tunelurile construite de Ceaușescu, la dispoziția lui Klaus Iohannis

La conturarea lucrării au participat și persoane direct implicate în construcția sau refacerea catacombelor Bucureștiului:  Adrian-Eugen Cristea, care a condus unitatea ce asigura securitatea preşedintelui Nicolae Ceauşescu între anii 1979-1989, Mihai Mitran, responsabil de grupul de presă acreditat la nivel prezidenţial, și Mihai Bartoş, fostul comandant al unităţii de militari din M.Ap.N. care a construit buncărul de la Casa Poporului, tunelurile care leagă aceasta clădire de „buncărul lui Hitler” şi alte construcţii cu caracter special.

„Strategia de securitate este asigurată şi prin reţeaua de buncăre şi tuneluri pe care preşedintele le are la dispoziţie. Încă din Evul Mediu aceste reţele subterane s-au constituit în sisteme de securitate pentru conducători. Actualmente, preşedintele în exerciţiu Klaus Iohannis are la dispoziţie Vila Lac 3 din cartierul Primăverii drept reşedinţă şi Palatul Cotroceni ca administraţie prezidenţială. Cele două clădiri sunt prevăzute cu buncăre antiaeriene, legate între ele şi cu buncărul antiatomic de sub Casa Poporului (n.r. - actualul Palatul Parlamentului) printr-o reţea de tuneluri.

Este important de subliniat că buncărul antiatomic, în caz de forţă majoră, poate deveni centru de comandă al României. Preşedinţii României din epoca postdecembristă (Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu şi Klaus Iohannis) au blamat şi blamează în continuare activitatea dictatorilor dinainte de 1990 (Nicolae Ceauşescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej), dar în acelaşi timp nu se sfiesc să profite de aceste obiective, nefiind în stare să construiască nimic similar”, a dezvăluit fostul senator Marius Marinescu.

Cum se poate deplasa președintele, în caz de epidemie, de acasă la Palatul Cotroceni pe sub pământ

Casa Poporului dispune, sub placa de fundație, de un adăpost antiatomic astfel încât în caz de război, calamități sau alte dezastre, să se poată asigura condițiile necesare de lucru autorităților politice și militare din țară/.

„Buncărul este situat în subsol, la nivelul -22. Este o incintă cu pereți groși de 1,5m, acoperiți cu o placă de eclatare, care nu poate fi penetrată de radiații. Adăpostul antiatomic este compus din sala principală, adică punctul de comandă - cartierul general care trebuie să aibă legături de telecomunicații cu toate unitățile militare din România și în același timp să asigure comunicațiile necesare instituției prezidențiale și mai multe apartamente de locuit destinate conducerii statului.

De altfel, este un bloc subteran, cu mai multe niveluri. Sala principală a fost dotată cu o masă mare în mijloc și pe pereți cu un sistem de hărți în relief ale României. Pentru ventilație s-au folosit pompe suedeze, cu filtre speciale care au fost montate în pereți. Existau 12 camere cu filtre de rezervă, stivuite pe rafturi, acestea fiind singurele produse de import folosite la construcția Casei Poporului”, a explicat autorul cărții.

„Cronicarii din vremea domnitorului fanariot Caragea Vodă (1812-1818) scriau că acesta pe timpul epidemiei de ciumă se plimba pe sub pământ într-o caleaşcă cu patru cai de la Palatul Cotroceni la Curtea Nouă din Dealul Spirii şi la Mănăstirea Văcăreşti.

Tot aşa, în prezent, preşedintele Klaus Iohannis poate pleca de la reşedinţa Lac 3, pe sub pământ, cu o maşină Dacia electrică şi poate ajunge foarte repede pe magistrala subterană, respectiv tunelul prezidenţial, la Palatul Cotroceni şi de acolo la Casa Poporului, unde se află buncărul antiatomic”, a mai precizat Marin Marinescu, sugerând președintelui Klaus Iohannis să ia în calcul mutarea reședinței la Palatul Cotroceni, care aflându-se pe un teren de 29 de hectare, împădurit și care dispune și de un heliport, ar putea să ofere șefului statului mai mult securitate, potrivit jurnalul.ro.