Deși tratată în mod similar, psihologia din spatele psihopaților și sociopaților are unele diferențe cheie. Cele două condiții sunt adesea tratate la fel, dar psihiatrii identifică diferențe importante între psihopaţi şi sociopaţi.

Mulți psihopați duc o viață relativ normală, manipulând oamenii și mimând emoții pe care nu le pot simți singuri. Crimele lor sunt de obicei planificate cu meticulozitate. Există unele dovezi că psihopatia este moștenită în timp ce sociopatia se datorează traumelor sau neglijenței din copilărie.

Dacă ați fi un psihopat în sensul hollywoodian (vezi Hannibal Lecter), ar fi ciudat dacă nu ați realiza că, cel puțin, sunteți „diferiți”. La urma urmei, acest tip de psihopat este în esență un sadic agresiv care se ascunde în spatele unei măști de farmec superficial.

Cu toate acestea, psihologii își dau seama din ce în ce mai mult că puteți obține un scor înalt pe una sau mai multe trăsături de personalitate psihopatică fără a avea tendințe criminale sau violente.

Aceste trăsături, pe care le obținem cu toții într-un anumit grad mai mare sau mai mic, includ „impulsivitate egocentrică” (cât de egoist sunteți), „inima rece” (cât de indiferent sunteţi la suferința altora) și „dominare neînfricată” (fiind mai puțin susceptibil la frică, stres și anxietate).

În medie, bărbații tind să obțină scoruri mai mari pe aceste trăsături decât femeile

Cu toate acestea, „dominația neînfricată” poate fi extrem de utilă în anumite domenii provocatoare sau riscante, cum ar fi chirurgia, forțele speciale, sportul de elită sau în politică. Dacă nu sunteți complet dezamăgiți de perspectiva de a tăia carnea unei persoane, de a parașuta în spatele liniilor inamice, de a efectua în fața a mii sau de a lua decizii care vor afecta milioane, există șanse mari să fiți un marcator în această trăsătură. Poate că fără să-ți dai seama, ai putea fi ceea ce psihologii numesc un „psihopat de succes”.

În mentalitatea colectivă psihopații sunt reprezentați în general ca fiind niște criminali în serie. Greşit. Ei pot fi şarmanţi

În realitate este adevărat acest lucru, numai că psihopații nu trebuie neapărat să ucidă ori să fie violenți pentru a fi psihopați, deoarece au și alte trăsături distincte care îi caracterizează, de multe ori fiind greu de identificat.

În primul rând, sunt șarmanți. Chiar foarte șarmanți. Interacționează cu ușurință cu cei din jur, știu să facă conversație, spun povești (credibile, de altfel)  care să îi pună într-o lumină favorabilă ori în care ei par „eroi” sau „binefăcători”.

Știu să se facă plăcuți (cel puțin la început) și uneori chiar sunt prea drăguți. Nu spune nimeni că amabilitatea ar fi un lucru rău, însă o amabilitate și o „bunătate” excesive ar trebui să ne dea de gândit.

Bineînțeles că aceste calități nu sunt reale, ci doar mimate cu scopul de a construi anumite aparențe, de a ascunde cum sunt ei cu adevărat. Vor să le intre în grații celor din jur și știu foarte bine ce atitudini și comportamente să adopte pentru a face asta, potrivit sciencefocus.