Inundații devastatoare în Germania, China, Turcia și India, vasluri de căldură în Statele Unite de Vest și Canada și cel mai cumplit îngheț din ultimele două decenii în Brazilia. Toate aceste fenomene meteorologice recente amenință să dea un nou impuls inflației alimentare, care oricum se află deja la cotele maxime ale deceniului.

Săptămâna trecută, Brazilia a îndurat cel mai grav îngheț din ultimii 20 de ani. Temperaturile au scăzut sub zero și au dat o lovitură grea fermierilor de pe centura de cafea a țării. Drept urmare, prețurile boabelor de cafea au luat-o razna.

Recolta de porumb din SUA e amenințată

Între timp, valurile de căldură continuă să ardă jumătatea vestică a S.U.A. Centura de porumb, care se întinde prin Midwest, suferă de secetă. Vremea caldă ar putea avea un impact negativ asupra dezvoltării culturilor, ducând la o recoltă sub așteptări.

Investitorii au renunțat la ideea unei recuperări în formă de V. Pandemia e urmată (dacă nu cumva însoțită) de inundații devastatoare în Europa, China, Turcia și India. Apele au distrus orașele, au deteriorat terenurile agricole și au ucis sute de oameni. Ploile torențiale au crescut și riscul unor boli fungice pentru culturile de cereale.

„Toate aceste evenimente sunt atinse benzi puternice și înguste de vânt care suflă deasupra suprafeței Pământului. Curenții sunt generați când aerul rece de la poli se ciocnește cu aerul cald de la tropice, creând furtuni și alte fenomene, cum ar fi ploaile abundente sau seceta", a spus Bloomberg.

De ce a luat-o vremea razna?

Aceste vânturi creează și conduc vremea, e de părere și Jennifer Francis, om de știință senior la Woodwell Climate Research Center. "Uneori, curenții de aer au un model foarte complicat.".

Meteorologii își fac griji ori de câte ori aerul cald călătorește mai spre nord și aerul rece pătrunde mai spre sud. Rezultatul este o succesiune de sisteme neobișnuit de calde și reci de-a lungul aceleiași latitudini. În aceste condiții, vânturile adesea slăbesc și fenomenele meteo periculoase pot rămâne în același loc timp de zile sau săptămâni întregi, ducând la ploi prelungite dau valuri de căldură dogoritoare.

„Este la fel ca atunci când valurile din ocean ajung pe o plajă, se răstoarnă și se sparg”, a spus Tess Parker, cercetător la Centrul de Excelență ARC pentru Extreme Climatice de la Universitatea Monash din Melbourne. „Asta se poate întâmpla și în atmosferă și, dacă se întâmplă acest lucru, există tendința ca un sistem de presiune înaltă sau joasă să devină staționar”,

Așadar, dacă un sistem de înaltă presiune rîmâne blocat în Pacificul de Nord-Vest, și produce valuri de căldură neîncetate sau un sistem de presiune scăzută (care a dus la inundațiile devastatoare din Germania la începutul acestei luni) apar fenomene meteorologice extreme, cum ar fi ploi torențiale, secetă sau temperaturi extreme .

„Lucrurile care se întâmplă într-o parte a lumii ajung să ne afecteze pe toți”, a declarat Agnes Kalibata, un trimis special al Organizației Națiunilor Unite pentru Sisteme Alimentare  și fost ministru al agriculturii din Ruanda. Am subestimat, riscul ca vremea să perturbe serios sistemul alimentar global, spune Kalibata.

Ce generează inflația alimentară?

Fenomenele meteo extreme afectează recoltele din întreaga lume în acest an. Simultan, băncile centrale aruncă în lume credite de trilioane. Rezultatul? Prețurile mărfurilor alimentare cresc alarmant.

Indicele prețurilor la produsele alimentare al Organizației pentru Alimentație și Agricultură a ONU este la valoarea maximă a deceniului. Acest lucru are deja implicații uriașe asupra ocietății. Deja s-au înregistrat revolte în diferite țări emergente. Albert Edwards, strategul SocGen, e de părere că această creștere a insecurității alimentare globale ar putea duce la o nouă primăvară arabă.

Edwards, care, spre deosebire de Goldman Sachs, a început să-și facă griji cu privire la inflația alimentară încă din decembrie. El subliniază că inflația alimentară rapidă a jucat un rol considerabil în declanșarea tulburărilor și a revoluțiilor înregistrate în urmă cu un deceniu în multe țări arabe și musulmane.

Risc mare în țările emergente

Mai recent, Jim Reid al Deutsche Bank ne-a amintit că piețele emergente sunt mai vulnerabile la insecuritatea alimentară, deoarece consumatorii lor își cheltuiesc o parte mult mai mare din veniturile lor pe alimente, comparativ cu lumea dezvoltată.

Analiștii Michael Every și Michael Magdovitz de la Rabobank au avertizat că creșterea prețurilor la alimente ar putea exacerba insecuritatea alimentară globală, ducând la tulburări sociale în țările cu piețe emergente mai slabe.

Cea mai recentă rundă de vreme rea din întreaga lume sugerează că insecuritatea alimentară va crește și va avea cel mai mare impact asupra țărilor emergente, scrie Yyler Durden pe site-ul zerohedge.com.