Sfântul Voievod Ștefan cel Mare este prăznuit în fiecare an de Biserica Ortodoxă Română, la data de 2 iulie, această zi fiind marcată în calendarul creștin-ortodox, cu cruce neagră. Ștefan cel Mare a fost unul dintre cei mai de seamă domnitori ai Moldovei, deoarece acesta a apărat întotdeuna creștinismul. El a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română, pe data de 20 iunie 1992. 

Totodată, în tradiție se mai spune că voievodul a înființat mai multe biserici și mănăstiri după fiecare bătălie a sa, în Moldova.

Ce este interzis să faci în această zi de sărbătoare

Voievodul Moldovei care a domnit în perioada 1457- 1504, Ștefan cel Mare este sărbătorit de români în fiecare an, pe data de 2 iulie, exact când are loc sărbătoarea „Binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt". Iar ca în orice zi de sărbătoare, creștinilor le este interzis să efectueze munci agricole sau să spele.

În fiecare an, la Mănăstirea Putna, acolo unde se află mormântul lui Ștefan cel Mare, mii de oameni vin să-l cinstească pe cel care și-a apărat țara cu prețul vieții. Data de 2 iulie a fost trecută în calendarul ortodox cu cruce neagră.

Astfel, la finalul slujbei, la care vor participa mai mulți ierarhi, vor fi recitate poezii și cântece patriotice.

Pe mormântul lui Ștefan cel Mare este așezată coroana sa, care a fost reconstituită și sfințită, pe data de 13 august 2018.

Coroana domitorului Ștefan cel Mare poate fi văzută de toată lumea, în orice perioadă a anului, deoarece aceasta se află expusă în Muzeul Mănăstirii Putna. Tot acolo se află și o replică a spadei voievodului, dar și crucea acestuia, cădelnița și ripida.

Părinții lui domnitorului Ștefan cel Mare au fost voievodul Bogdan al II-lea și Doamna Maria-Marina Oltea. Tatăl domnitorului a fost ucis în octombrie 1451, chiar de către fratele său vitreg, Petru Aron.

Ca să răzbune moartea părintelui său, după această perioadă, Ștefan cel Mare i-a solicitat ajutorul lui Vlad Țepeș, care pe vremea aceea era domnitorul Țării Românești, și a reușit să-l învingă pe Petru Aron.

Stefan cel Mare a devenit domnitorul Moldovei pe Câmpia dreptății

Totodată, pe 14 aprilie 1457, Ștefan cel Mare s-a dus în Suceava, pe Câmpia Dreptății, și i-a întrebat pe oamenii prezenți dacă acceptă ca el să devină domnitorul Moldovei.

Astfel, toți oamenii prezenți au fost de acord ca Ștefan cel Mare să devină domnitorul Moldovei și astfel a început cea mai lungă domnie din epoca medievală a Țărilor Române. Voievodul Ștefan cel Mare a fost domnitorul Moldovei timp de 47 de ani. În vremea domniei sale, acesta a dus lupte împotriva mai multor state, cum ar fi Imperiul Otoman, Regatul Poloniei şi Regatul Ungariei.

Până acum, mormântul lui Ștefan cel Mare a fost deschis de două ori. Prima dată s-a întâmplat în 1758, de către Mitropolitul Iacov al Sucevei. Iar a doua deshumare a avut loc în 1856 și a fost efectuată de către o comisie a autorităților austriece din Bucovina.

Atunci s-a aflat că Domnitorul Ștefan cel Mare a fost înmormântat fără sicriu, pe 13 bare de fier, care îi simbolizau pe cei 12 Apostoli ai Mântuitorului, dar și Maica Domnului.