Un fost lider PNL, Mihai Voicu, hărțuit de DNA într-un așa-zis dosar de corupție, a fost în final achitat definitiv de Înalta Curte. Spre deosebire de colegul sau de partid Ludovic Orban, care aflat în aceeași situație, acuzat și achitat definitiv, a ajuns președintele PNL, premier și președintele Camerei Deputaților, Voicu nu a mai reușit să revină în prim-planul politicii.

Înalta Curte a aruncat DNA în aer în cazul execuției judiciare puse la cale împotriva fostului vicepreședinte PNL Mihai Voicu. Completul de 5 constată că din analiză coroborată a întregului material probator administrat în cauza nu rezultă, dincolo de orice îndoială, existența unor acțiuni exercitate de inculpat care să întrunească elementele de tipicitate prevăzute de normă de incriminare”.

Potrivit Lumea Justiției prin motivarea Deciziei 90/2020 din dosarul 3016/1/2019, pronunțate în 22 iunie 2020, completul de 5 judecători ICCJ format din Iulian Dragomir, Ionuț Mihai Matei, Alexandra Iuliana Rus, Constantin Epure și Horia Valentin Șelaru l-au achitat definitiv pe fostul vicepreședinte PNL Mihai Voicu în dosarul în care DNA îl acuză de folosirea influenței sau a autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite (art. 13 din Legea nr. 78/2000). De precizat este că decizia de achitare dispusă de un complet din care făcea parte Ionuț Matei a venit după ce la 20 iunie 2019, completul de 3 judecători ICCJ îl condamnase la fond pe Mihai Voicu la 3 ani de închisoare cu suspendare.

Achitarea definitivă a fost pronunțată în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I-a Cap - „fapta nu este prevăzută de legea penală”. Decizia a fost luată în majoritate, iar din informațiile noastre, opinia separată în sensul încetării procesului pentru că a intervenit prescripția răspunderii penale i-a aparținut judecătorului Ionuț Matei, între timp pensionat.

Acuzațiile nu au putut fi susținute de procurorii DNA

Concret, procurorii DNA l-au acuzat pe Voicu că: „Și-a folosit influență și autoritatea determinate de funcțiile deținute pentru a impune membrilor Biroului permanent teritorial criterii nestatutare, în sensul că membrii de partid, pentru a putea candida de pe un loc eligibil, să sprijine financiar campania electorală prin plata unor contribuții individuale.

Concret, 'donațiile' respective condiționau candidaturile pe un loc eligibil pe listele de vot la alegerile locale 2012 ori parlamentare din toamna anului 2012 sau susținerea politică pentru ocuparea unei funcții de conducere într-o instituție publică. Procedând în această manieră, 20 de membri ai organizației de partid au fost determinați să remită diverse sume de bani (între 5.000 – 20.000 lei) în valoare totală de 290.450 lei”.

În schimb, judecătorii au arătat în motivarea deciziei de achitare că din analiză coroborată a întregului material probator administrat în cauza, nu rezultă, dincolo de orice îndoială, existența unor acțiuni exercitate de Mihai Voicu care să întrunească elementele de tipicitate prevăzute de normă de incriminare, în speță art. 13 din Legea nr. 78/2000.

Instanța a mai constatat că inițiativa lui Voicu (la dată săvârșirii presupuselor fapte președintele filialei județene Dolj PNL), de finanțare a bugetului de campanie prin plata unei sume de bani de către membrii de partid care doreau să candideze și să fie înscriși pe poziții eligibile pe listele de vot la alegerile pentru consiliul județean sau la alegerile parlamentare ori pentru a fi promovați pe funcții de conducere în instituții publice, a fost supusă la vot și aprobată de Biroul Permanent Teritorial, fără a există vreo opoziție cu referire la criteriul financiar:

„De altfel, se constată că existența contribuțiilor personale ale candidaților în vederea susținerii campaniei electorale și faptul că neefectuarea acestor contribuții poate duce la pierderea locului pe lista de candidați nu au fost exclusiv o inițiativa a inculpatului, constituind, în fapt, o practică a forului de conducere al partidului. Astfel, probatoriul a evidențiat că astfel de decizii erau curente, fie pentru acoperirea unor datorii, fie pentru sondaje de opinie, fie pentru organizarea unor evenimente sociale la sfârșit de an”.