În jurul celebrei mănăstiri Prislop, din Ţara Haţegului, locul de veci al lui Arsenie Boca, peste 5.000 de oameni au venit în duminica Rusalii. Coloana de maşini parcate s-a întins pe trei kilometri

Duminică, nu doar poteca spre mormântul lui Arsenie Boca a fost aglomerată. Din dreptul cimitirului aflat pe un deal, o altă cărare se afundă în pădure, coborând apoi la grota sfântului Ioan de la Prislop. Câteva zeci de oameni îşi aşteptau rândul să ajungă la grota în care călugărul Ioan, canonizat la începutul anilor ´90, a locuit în urmă cu cinci secole. Se spune că Ioan a fost ucis de vânători chiar în timp ce îşi săpa fereastra chiliei, fiind confundat, de la distanţă, cu un animal sălbatic. „Nu ştim povestea sfântului Ioan de la Prislop, însă am fost curioşi să vedem cum arată chilia în care a trăit. Iniţial, crezusem că aici ar fi stat părintele Arsenie Boca”, spune Lucian, un tânăr venit din Craiova la mănăstire. Şi alţi oaspeţi ai mănăstirii fac confuzie între cei doi călugări, care au vieţuit în epoci diferite la Mănăstirea Prislop.

Un noian de superstiţii înconjoară mănăstirea din Ţara Haţegului, iar oaspeţii ei nu sunt străini de ele. Pârâul Silvaş, care trece pe sub stâncile unde se află grota sfântului Ioan de le Prislop şi formează un mic lac în vecinătatea bisericii medievale, străluceşte după ce în apele sale au ajuns banii aruncaţi de vizitatori. În crăpăturile chiliei călugărului şi ale bisericii, oamenii înfig monede, punându-şi dorinţe sau rugându-se, iar la rădăcina unui copac aflat lângă mormântul lui Arsenie Boca, duminică s-a strâns o poală de bancnote, care, pentru a nu fi luate de vânt au fost proptite cu bolovani.

Cutiile milei şi pentru pomelnice ale bisericii s-au umplut şi ele cu bani, duminică, semn că oaspeţii acesteia au fost darnici. „Nu aruncaţi bani pe pârâu. Darurile se primesc la biserică” şi „Nu puneţi monede între crăpăturile bisericii şi ale chiliei”, sunt două dintre mesajele menite să îi descurajeze pe turişti să arunce banii îl locuri nepermise.

Turiștii au adus profituri importante

Reprezentanţii bisericii nu sunt singurii care au avut de câştigat de pe urma „fenomenului Arsenie Boca”. Mulţimea de turişti şi pelerini a adus profituri importante micilor afaceri din împrejurimile Prislopului. Târgul din vecinătatea mănăstirii a fost plin duminică. Icoanele şi obiectele religioase sunt căutate, însă la fel de mult interes prezintă şi plăcintele, produsele alimentare, suvenirurile şi articolele de îmbrăcăminte vândute la tarabe. În satele Silvaşul de Sus şi Silvaşul de Jos, zeci de localnici şi-au transformat casele în mini-pensiuni şi le oferă cazare oaspeţilor mănăstirii, iar pe marginea şoselei îi îmbie cu fructe, dulceţuri şi mâncăruri tradiţionale.

Câteva restaurante şi magazine s-au deschis recent în zonă. Mulţi dintre vizitatorii Mănăstirii Prislop îşi continuă apoi drumul spre alte destinaţii turistice apropiate, aglomerate şi ele de Rusalii. „După plecarea de la Prislop, avem de ales să mai facem o oprire la Sarmizegetusa de lângă Haţeg, la Castelul Corvinilor din Hunedoara sau să mergem la cetatea dacică Sarmizegetusa Regia”, spune un bărbat din Braşov, venit cu familia la mormântul lui Arsenie Boca.

Mănăstirea Prislop a fost înfiinţată în secolul al XIV-lea, iar de-a lungul timpului a fost locul mai multor evenimente istorice. Lângă biserica medievală se afla chilia sfântului Ioan, un călugăr care şi-a dăltuit singur, într-o stâncă ascunsă de pădurea Silvaşului, locul de vieţuire, însă a murit înainte de a termina lucrarea, ucis de vânătorii care l-ar fi confundat cu un animal sălbatic.

La Mănăstirea Prislop se află mormântul şi piatra funerară a domniţei Zamfira, fiica domnitorului muntean Moise Vodă Basarab. La mijlocul secolului al XVI-lea, domniţa s-a refugiat în Ardeal, după ce tatăl ei a fost ucis. A vizitat mănăstirea din Ţara Haţegului, iar potrivit unor legende, după ce a băut din apa izvorului de la Prislop s-a vindecat de boala de care suferea. Atunci, domniţa a decis să restaureze din temelii biserica şi să-i dăruiască odoare scumpe şi „o icoană făcătoare de minuni”. Legenda spune că Zamfira s-a retras la mănăstirea Prislop, pe care o clădise, pentru a-şi petrece aici ultimii săi ani din viaţă.

Tot aici a fost înmormântat părintele Arsenie Boca (1910 - 1989), una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti. Duhovnicul propus pentru sanctificare, care a trecut în anii '50 prin lagărele şi temniţele regimului comunist, a murit în 28 noiembrie 1989, la Sinaia, iar dorinţa sa a fost să fie înmormântat la Mănăstirea Prislop. Datorită lui, mănăstirea din Ţara Haţegului a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai aglomerate locuri de pelerinaj din România, scrie Adevarul.ro.