Vicepremierul Zsolt Semjén a recunoscut, joi, 10 iunie, că vrea să-i țină pe maghiarii din țările vecine "pe pământul lor natal". În spatele investițiilor care sprijină comunitățile maghiare din afara granițelor statului, Ungaria are propriile interese.

Maghiarii se bucură de susținere. Guvernul a transmis, prin vocea viceprim-ministrului Zsolt Semjén că, "după suferințele cauzate de Trianon", comunitățile de maghiari din afara hotarelor Ungariei au parte de sprijin instituțional, financiar, emoțional, dar și moral. Guvernul ungar își asumă responsabilitatea pentru cetățenii care locuiesc în afara granițelor țării, o "responsabilitatea datorită căreia ei au putut obţine cetăţenia ungară şi care este demonstrată şi de lansarea diferitelor programe care vizează punerea în valoare a intereselor maghiare", potrivit vicepremierului Ungariei Zsolt Semjén.

"Unde ne aflăm la un secol după Trianon? Putem da un răspuns semnificativ dacă facem comparaţia cu situaţia în care ne aflam la 50 sau 70 de ani după Trianon", s-a exprimat politicianul.

Istoria celor 100 de ani de după Trianon

Viceprim-ministrul ungar Zsolt Semjén susține că evenimentele ce au avut loc după semnarea Tratatului de la Trianon pe 4 iunie 1920 se pot împărți în patru etape bine delimitate. În prima etapă, pe parcursul primelor două decenii de la semnarea tratatului, politicienii din Ungaria au avut în vedere revizuirea acestuia, spune viceprim-ministrul statului ungar, care consideră că prin înțelegerea amintită s-a creat o nedreptate. Deși Guvernul a încercat să convingă mai multe organizații și lideri de stat de acest aspect, Ungaria nu a obținut niciun alt rezultat în afara de "declarațiile de simpatie".

În a doua etapă, începând cu cele două dictate de la Viena, "Ungaria a recâştigat anumite părţi din Slovacia, Transilvania, Voivodina şi Ucraina Subcarpatică, “conform opiniei publice din acea vreme, a învins adevărul”. Deşi acest lucru este adevărat, deciziile respective nu aveau ca scop remedierea nemulţumirilor legitime ale maghiarilor, ele serveau interesele imperiale ale Germaniei în expansiune", s-a exprimat viceprim-ministrul Ungariei. Politicianul a mai declarat că tratatul de pace de la Paris, de după cel de-al Doilea Război Mondial, a dezlipit noi teritorii din Ungaria, pe lângă faptul că a restabilit dictatul de la Trianon.

A treia etapă a constat în “bătutului pasului pe loc”, potrivit declarațiilor premierului. "Maghiarii rămași dincolo de granițe trăiau ca cetățeni persecutați sau, în cel mai bun caz, tolerați", a spus Zsolt Semjén. "Cu 30 de ani în urmă, odată cu schimbarea regimului, în ţările din regiune se simţea o “relaxare”, care însă nu a fost unitară, în România, de exemplu, “cea mai brutală dictatură” a durat până în ultimul minut", s-a exprimat vicepremierul.

Ungaria a recunoscut. Vrea să-i țină "pe maghiarii din țările vecine pe pământul lor natal"

Zsolt Semjén a ținut să sublinieze că Tratatul de la Trianon reprezintă singurul motivul pentru care Ungaria și-a centrat politica națională în miezul intereselor politice pe care le are.

"Guvernul a declarat în Legea fundamentală că Ungaria poartă responsabilitate pentru soarta maghiarilor care trăiesc în afara graniţelor. În vederea implementării politicii naţionale au fost lansate mai multe programe, printre care programul “Kőrösi Csoma Sándor”, care ajută maghiarii din diaspora, şi programul “Petőfi Sándor” pentru sprijinirea maghiarilor care trăiesc în comunităţi împrăştiate în Bazinul Carpatic. În cadrul programului “Fără graniţe” se organizează excursii pentru clase de elevi din Ungaria care vizitează zonele locuite de maghiari din ţările vecine. Datorită programului “Mikes Kelemen” sunt salvate cărţile maghiarilor din diaspora, aflate în pragul dispariţiei, iar programul “Julianus” prezintă valorile maghiare care pot fi regăsite în diaspora", a expus Semjén.

Ungaria vrea să-și dezvolte propria cultură

Vicepremierul a adus în discuție și că, în anul 2016, Ungaria a lansat un plan de dezvoltare economică cu interesul de a-i menține "pe maghiarii din țările vecine pe pământul lor natal". Astfel, prin implementarea noilor investiții, Ungaria aduce în interes grupurile maghiarilor din afara graniței statului. Reamintim că statul ungar a lansat și programe de dezvoltare a grădinițelor și a creșelor pentru comunitatea maghiară din Transilvania. Pe lângă acest aspect, Ungaria a investit în multe clădiri religioase, castele, conace, monumente istorice.

Pentru că Ungaria vrea să-și păstreze și dezvolte, de altfel, propria cultură, în primul an de guvernare a actualei puteri a fost convocată Conferinţa Permanentă Maghiară. Vicepremierul a mai amintit că, în anul 2012, au fost puse bazele Consiliului Diasporei Maghiari, forum comun al organizațiilor maghiare de peste granițe, pentru a-și apăra cetățenii.

"Fiecare naţiune este unică, având valori pe care doar ea le poate oferi umanităţii universale. În consecinţă, naţiunile au datoria de a-şi păstra şi dezvolta cultura proprie", a declarat vicepremierul Ungariei.

Miklós Soltész, secretar de stat al Cancelariei Prim-ministrului pentru relaţii cu bisericile şi naţionalităţile, a spus, referitor la Tratatul de la Trianon, ca "nu trebuie să deplângem trecutul, avem nevoie de linii călăuzitoare pentru următorii 100 de ani. Misiunea generaţiei de astăzi este păstrarea creştinismului şi rebotezarea Europei", a transmis agenția de știri MTI, citată de flux24.