Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell).

Reamintim că la începutul lunii decembrie anul trecut, lucrările pentru Nord Stream 2, un proiect în valoare de peste 11 miliarde de euro şi 1.200 de kilometri de legătură submarină, au fost reluate în apele germane, după ce au fost suspendate timp de aproape un an din cauza sancţiunilor americane.

Iar acum lucrările de construcţie la gazoductul Nord Stream 2 între Rusia şi Germania sunt aproape gata, în condiţiile în care au mai rămas de construit doar 100 de kilometri. Anunţul a fost făcut joi de vicepremierul rus, Alexander Novak.

Gazoductul Nord Stream 2 va face legătura energetică directă între Rusia şi Germania, via Marea Baltică

Sperăm că lucrările de construcţie la Nord Stream 2 vor fi finalizate până la sfârşitul acestui an, a declarat Alexander Novak într-o conferinţă de presă.

Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

SUA a renunţat la sancţiuni

Luna trecută însă, administraţia americană a decis să renunţe să aplice sancţiuni împotriva principalei societăţi implicate în construirea gazoductului NordStream 2, o decizie care a fost salutată de Kremlin dar criticată de cei care se opun acestui proiect pe motiv că va creşte dependenţa energetică a Europei de Rusia.

Separat, ONG-ul de mediu Deutsche Umwelthilfe a anunţat miercuri că a cerut ridicarea autorizaţiei pentru construcţia conductei Nord Stream 2, din motive ce ţin de protecţia mediului înconjurător. Aceasta după ce recent Curtea Constituţională a Germaniei a cerut autorităţilor de la Berlin să înăsprească legislaţia în domeniul protecţiei climei.

Conducta Nord Stream 2 ar ocoli conductele din Ucraina, prin care Rusia a trimis gaze în Europa timp de zeci de ani. Acest lucru ar putea priva Ucraina şi alte ţări din Europa de Est de taxe de tranzit profitabile şi ar putea submina lupta împotriva agresiunii ruseşti. În plus, Statele Unite, cel mai mare producător mondial de gaze, ar dori să exporte gaze naturale lichefiate în Europa, ca alternativă la gazul rusesc, scrie Agerpres.