Cutremur în toiul nopții în România. S-a resimțit în mai multe orașe
- Adrian Dumitru
- 26 mai 2021, 00:38
În ziua de 26.05.2021, la ora 00:30:32 (ora României), s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, BUZAU un cutremur semnificativ cu magnitudinea (EWS) M 5.1, la adâncimea de 155km.
Un nou cutremur a avut loc în zona seismică Vrancea. După prima estimare de 5,1 pe scara Richter, instituțiile au revenit și i-au atribuit 4,7.
Cutremur produs la o adâncime de 155 de km
Cutremurul, care este unul major, s-a resimțit și în București, dar și la vecinii bulgari.
Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 57km E de Brasov, 84km N de Ploiesti, 108km SV de Bacau, 135km V de Galati, 135km V de Braila, 139km N de Bucuresti, 147km NE de Pitesti, 171km E de Sibiu, 192km SV de Iasi, 203km N de Ruse.
În ultima perioadă, numărul cutremurelor din România a crescut considerabil. De exemplu, în 2021, în primele patru zile, au existat patru seisme.
În 2020, cel mai puternic cutremur a fost evaluat la 5,2 pe scara Richter.
Cum s-a schimbat zona seismică din Vrancea
Constantin Ionescu, director general la INFP, susținea că e normal să aibă loc la o distanță de doi ani câte un cutremur de 5 - 6 grade pe scara Richter. Numai că acestea au început să aibă loc la o distanță de opt-maxim un an.
„În ultima perioadă s-au produs cutremure în jurul magnitudinii de 3 sau și mai mici. E o activitate normală a zonei Vrancea, cam la 2 ani se produce un cutremur între 5 grade și 6 grade pe Richter. Practic, această activitate a zonei Vrancea se încadrează în activitatea normală pentru regiune.
Dacă s-ar produce un cutremur de 7 grade Richter în zona Vrancea la o adâncime de, să zicem, 100 de kilometri, sigur, sunt afectate blocurile care au mai trecut prin alte cutremure anterioare, cum sunt cele din 1990, 1986, 1977, care nu au fost consolidate. E posibil să fie afectate și alte clădiri care nu au fost afectate în urma cutremurului din 1977 și peste care au trecut 50 de ani. Cutremurele care produc pagube mari sunt cele peste 7,2”, spunea Constantin Ionescu, directorul general al INFP.