Proiectul de declaraţie comună a tele-reuniunii la vârf a UE cu privire la Mediterana de Est cuprinde o dublă abordare faţă de Ankara - însă cu un accent mai mare pe o agendă pozitivă.

Secretarul de stat american Antony Blinken a avut o întâlnire cu omologul său turc Mevlüt Çavuşoğlu, în cadrul căreia și-a exprimat susţinerea pentru procesul discuţiilor exploratorii dintre Grecia și Turcia și a subliniat importanța democrației și a drepturilor omului, pe fondul ultimelor evoluții din Turcia.

„L-am întâlnit astăzi la Bruxelles pe Mevlüt Çavuşoğlu. Mă aştept la continuarea colaborării cu aliatul nostru în NATO, Turcia, pentru combaterea terorismului, mi-am exprimat sprijinul pentru discuțiile exploratorii cu Grecia și am subliniat importanța democrației și a drepturilor omului", a spus Blinken.

Au discutat despre disputa pe tema rachetelor rusești

Într-o declarație, Departamentul de Stat a declarat la scurt timp după aceea că Blinken i-a cerut din nou lui Çavuşoğlu să retragă Turcia din procesul de achiziţionare a sistemului S-400.

La rândul său, ministrul turc de externe, Mevlüt Çavuşoğlu, a declarat astăzi că a purtat discuții „constructive” cu omologul său american Antony Blinken despre toate aspectele relațiilor turco-americane în prima lor întâlnire de la alegerea lui Joe Biden în funcţia de președinte al Statelor Unite.

Blinken și Çavuşoğlu s-au întâlnit la sediul NATO de la Bruxelles pentru a discuta despre achiziția de către Ankara a sistemelor de rachete rusești S-400, conflictele din Siria și Libia și situația din estul Mediteranei, a declarat Ministerul turc de Externe.

Obiecţii din partea Atenei şi a Nicosiei faţă de proiectul de declaraţie comună a summitului UE

Proiectul de declaraţie comună a tele-reuniunii la vârf a UE cu privire la Mediterana de Est cuprinde o dublă abordare faţă de Ankara - însă cu un accent mai mare pe o agendă pozitivă. Varianta care va ajunge însă în final în mâinile liderilor europeni se aşteaptă să fie diferită întrucât Nicosia a reacţionat puternic faţă de formulările la care s-a ajuns după şedinţa de marţi a Consiliului Afacerilor Generale. Nici Atena nu este satisfăcută de proiect, considerând că nu reflectă formulările echilibrate din raportul lui Borrell.

Potrivit proiectului de declarație comună, „cei 27” vor aminti „interesul strategic al UE de a avea un mediu stabil și sigur în Mediterana de Est și de a dezvolta relații de cooperare și reciproc avantajoase cu Turcia". „Salutăm recenta dezescaladare din estul Mediteranei prin încetarea activităților de foraj ilegale, reluarea discuțiilor bilaterale între Grecia și Turcia și preocuparea reînnoită pentru problema cipriotă sub egida Națiunilor Unite”, se menționează.

Cu condiția ca actuala dezescaldare să se mențină și că vor fi respectate condițiile stabilite în concluziile anterioare ale Consiliului European, se afirmă că: „UE este gata să coopereze cu Turcia" într-o serie de probleme, luând "decizii suplimentare în cadrul reuniunii Consiliului European din iunie". În același timp, însă, se reafirmă „determinarea UE, ca în cazul unor acţiuni provocătoare reînnoite sau al unor acțiuni unilaterale care încalcă dreptul internațional, să utilizeze mijloacele și opțiunile de care dispune pentru a-și apăra interesele și interesele statelor sale membre".

Printre altele, în contextul agendei pozitive, Consiliul este chemat să lucreze pentru modernizarea uniunii vamale UE - Turcia, „asigurând punerea sa efectivă în aplicare în toate statele membre”, iar Comisia Europeană „să înceapă discuții cu Turcia pentru a aborda dificultățile actuale în implementarea acesteia”. În plus, se fac paşi spre reluarea dialogului la nivel înalt pe probleme de interes reciproc (sănătate publică, climă, lupta împotriva terorismului, Libia) și consolidarea „contactelor interumane”.

În ceea ce privește imigrația, se menționează că: „Apreciem găzduirea a aproximativ 4 milioane de refugiați sirieni de către Turcia și suntem de acord ca ajutorul UE pentru refugiați și comunitățile care îi primesc să continue”, extinzându-se şi pentru Iordania și Liban. În același timp, se cere Comisiei Europene să colaboreze cu Turcia „pentru a asigura aplicarea pe mai departe a Declarației comune UE-Turcia, în special în domenii precum protecția frontierelor, lupta împotriva imigrației ilegale și creșterea readmisiei migranților”.

În privinţa problemei reunificării Ciprului, se reiterează "deplinul angajament" al UE "pentru o soluţie de ansamblu" şi se confirmă din nou participarea UE ca observator la apropiatele negocieri ce se vor desfăşura la Geneva. La sfârşit, i se cere Înaltului Reprezentant pentru politică externă al UE, Josep Borrell, să continue activităţile pentru organizarea unei conferinţe multipartite pentru Mediterana de Est.

Traducere: Rador