Aproape jumătate (44%) dintre cetățeni UE ar vrea să vadă reforme la nivelul Uniunii, arată un sondaj publicat vineri.

„Reforma UE este în mod clar un lucru pe care cetățenii vor să-l vadă, și acesta e motivul pentru care trebuie să lansăm cât mai curând cu putință Conferința privind Viitorul Europei”, a declarat președintele Parlamentului European (PE) David Sassoli.

Mult amânata Conferință privind Viitorul Europei (CoFoE) e considerată o ocazie de purtare a unui dialog care să includă cât mai mulți cetățeni cu privire la calea de urmat de către UE - mai cu seamă după ce pandemia a dezvăluit vulnerabilități majore ale Uniunii.

Deocamdată însă, discuțiile s-au axat pe cine ar trebui să-și asume conducerea evenimentului (și meritul pentru el) mai degrabă decât pe amploarea și conținutul lui efectiv.

După luni de lupte instituționale interne, președinția portugheză a izbutit în sfârșit să spargă blocajul de un an de la nivelul Consiliului European, propunând o co-președinție compusă din șefii celor trei mari instituții europene, în loc de o singură „personalitate europeană eminentă”.

Europarlamentarii au acceptat în principiu propunerea, deși unii dintre ei contestă componența comitetului executiv, organul care va coordona lucrările de zi cu zi ale CoFoE - argumentând că actuala propunere poate exclude partidele mai mici.

Conform poziției Consiliului, comitetul va fi compus din câte un reprezentant al celor trei mari instituții UE și din „observatori”, cum ar fi parlamentari de la nivel național.

Însă unii europarlamentari, lideri regionali și ONG-uri au cerut liderilor UE prin intermediul alianței CIVICO Europa să le permită „cetățenilor și societății civile să preia controlul” - prin participarea lor la conceperea și implementarea CoFoE.

„Acest lucru înseamnă că comitetul executiv ar trebui să includă parteneri sociali și reprezentanți ai societății civile, ai presei și ai organizațiilor europene economice, sociale și culturale, precum și autorități regionale și locale, cu statut de membri plini ori observatori”, au afirmat ei într-o scrisoare deschisă.

„Acest moment actual pentru Uniune necesită ca toată lumea să aducă o schimbare profundă de viziune, structură și funcționare a Uniunii noastre”, au adăugat ei.

„Fără tabuuri”

Deși propunerea portugheză privind CoFoE exclude posibilitatea vreunei amendări a tratatelor, din perspectiva PE e crucial ca conferința să fie menținută deschisă.

„Pentru noi, ambiția conferinței nu ar trebui să aibă nici un fel de tabuuri”, a declarat Manfred Weber, președintele celui mai mare grup din PE, Partidul Popular European.

Europarlamentarul verde Daniel Freund a subliniat că „agorele cetățenești” sunt elementul-cheie care va permite „o dezbatere cu adevărat europeană” și care să fie reprezentativă pentru cei 450 de milioane de cetățeni.

„Pentru acest lucru, discuțiile față în față vor fi esențiale. Dar, din acest punct de vedere, vom continua să mai fim blocați un pic [de către pandemie - n.a.]”, a adăugat el.

Propunerea portugheză prevede că rezultatul CoFoE va fi reflectat printr-un raport către Consiliul UE, programat în 2022 - data fusese stabilită înainte de pandemie, fiind convenabilă pentru președintele francez Emmanuel Macron.

Durată de doi ani?

Astfel, CoFoE ar dura numai un an sau chiar mai puțin (ținând cont și de vacanțe), lucru care nu e considerat fezabil de către unii europarlamentari.

„Noi insistasem pentru o soluție de doi ani pentru a asigura o participare reală a tuturor părților interesate și a cetățenilor”, a declarat șefa socialiștilor din PE, Iratxe García.

„Viitoarele provocări ale Uniunii sunt numeroase și complexe, iar noi ar trebui să ne rezervăm timp pentru a reflecta adecvat în cadrul acestei conferințe, precum și pentru un răspuns adecvat din partea tuturor celor trei instituții UE”, a precizat ea.

Freund a argumentat însă că e important să avem și unele rezultate concrete înainte de alegerile europene din 2024, și în primul rând „găsirea unei soluții” pentru așa-zisul sistem „Spitzenkandidat” pentru desemnarea președintelui Comisiei.

Între timp, aproape 90% din cetățeni vor să se țină mai mult cont de vocile lor la luarea deciziilor privind viitorul UE - iar 51% nu consideră că „vocea lor contează în UE”. (Rador)

https://euobserver.com/institutional/150919