Un studiu realizat de Universitatea din Milano susține că imigrația de masă este soluția pentru a combate declinul populației în unele regiuni ale Italiei.

Invazia imigranților ar fi benefică pentru comunitățile care sunt pe cale să fie depopulate. Această idee este sprijinită de un studiu al Universității din Milano-Bicocca.

Autorii cercetării afirmă că, pe termen scurt, venirea solicitanților de azil nu va avea costuri economice pentru localitățile mici. Condițiile? Imigranții să fie suficient de răspândiți în teritoriu. Și centrele de refugiați să nu adăpostească mai mult de 25 de persoane fiecare.

Studiul arată că o asemenea soluție ar ajuta și la repopularea orașelor mici și a satelor confruntate cu declinul demografic.

Nu mai puțin de 2.430 de municipalități din Italia se confruntă cu o diminuare potențială a populației, scrie Il Giornale.

Unul dintre autorii cercetării, profesorul Mariapia Mendola, declară:

„Este o poveste binecunoscută, la baza reacțiilor anti-imigrație sunt factori culturali, cu mult înaintea celor economici.”

„Analiza de impact a sistemului de primire sugerează că trebuie acordată o mai mare atenție politicilor de incluziune și sensibilizării în teritoriu. Aici, implicarea autorităților locale este vitală pentru ca imigranții să contribuie cu abilitățile și cunoștințele lor la creșterea economică și la dezvoltarea pe termen lung”, spune Mendola.

Acest studiu nu este primul care recomandă imigrația de masă ca soluție pentru combaterea declinului demografic.

În 2017, revista germană Der Spiegel promova o idee similară într-o serie de articole.

Deși studiul italian susține că imigranții nu au un impact economic semnificativ asupra comunităților locale, afirmația nu este susținută de situația din micile localități din Suedia.

După 2015, acestea au primit un număr mare de refugiați.

Municipalitatea din Bengtfors, de exemplu, anunța în 2019 că a ajuns în pragul falimentului, din cauza cheltuielilor cu imigranții. Majoritatea acestora nu aveau nici educația, nici abilitățile necesare pentru a fi angajați în regiune.

Mai multe studii au demonstrat că imigrația de masă nu aduce beneficii economice, având chiar un impact negativ pe termen lung.

Profesorul suedeze de economie, Mats Hammerstedt, a respins afirmațiile că invazia imigranților ajută economia.

În decembrie, acesta declara:

„Lipsa de integrare a persoanelor născute în străinătate pe piața muncii este bine documentată. Iar situația a rămas neschimbată în ultimele decenii.”

Profesorul a explicat:

„În fiecare an, sectorul public redistribuie resurse de la autohtoni la străini. Perioada îndelungată de care au nevoie imigranții și rudele lor pentru a se încadra pe piața muncii înseamnă că imigrația duce la un cost pentru finanțele publice. Chiar la multă vreme după ce refugiații au imigrat în Suedia.”

În vara lui 2015, Angela Merkel a deschis granițele Europei pentru imigranți, încălcând Tratatul de la Dublin. Ca urmare, peste un milion de imigranți au pătruns în UE într-un singur an.

De atunci, fluxul de imigranți, deși mai scăzut, continuă inexorabil. Principalele „porți” de intrare sunt Grecia, Italia și Spania.