HABERTÜRK (Turcia), 18 ianuarie 2021 - Cu doar câteva zile înainte ca Joe Biden să devină președintele Statelor Unite, au început o serie de contacte diplomatice amețitoare din Golf până în Europa și de acolo până în Mediterana de est.

Franța și Turcia ar putea deschide un nou capitol?

În regiune, prima mutare a venit din partea Arabiei Saudite. A fost ridicat embargoul impus Qatarului la jumătatea lui 2017. Apoi, au început discuțiile pe axa Ankara - Atena, referitoare la Mediterana de est. Luni, ministrul german de Externe, Heiko Maas, a venit în Turcia pentru a se întâlni cu omologul său Çavuşoğlu.

Însă problema reală era legată de relațiile dintre Turcia și Franța, care s-au scufundat pe zi ce trece. În acest sens, ministrul turc de Externe, Mevlüt Çavuşoğlu, a explicat opiniei publice schimbul de scrisori diplomatice dintre președinții Recep Tayyip Erdoğan și Emmanuel Macron. Sursele diplomatice cu care am discutat mi-au spus că părțile au căzut de acord în privința reînceperii dialogului pentru a depăși tensiunile dintre Ankara și Paris.

De ce Franța și Turcia?

După ce Franța a ajuns să creeze dificultăți Turciei în Siria, Libia și mai apoi în Mediterana de est, președintele Erdoğan l-a numit luna trecută pe Macron "o problemă pentru Franța" și a lansat un apel francezilor "să scape de el".

De fapt, este pentru prima dată în istoria relațiilor turco-franceze când se înregistrează asemenea tensiuni.

Situația de față nu este benefică nimănui. Trebuie spus faptul că pentru Macron nu este deloc ușor după ce s-a răspândit vestea că în ultima perioadă, Franța este responsabilă de moartea a sute de persoane în Africa...

Ce spun sursele

Sursele diplomatice cu care am discutat mi-au spus că Ankara și Parisul au decis totodată să aprofundeze dialogul. Cel puțin în unele aspecte precum Siria și Libia, unde Franța și Turcia se confruntă cu importante dezacorduri. Și mai ales în ceea ce privește combaterea terorismului.

Să nu uităm faptul că înaintea întâlnirii dintre Erdoğan și Macron, serviciile de securitate și de informații din cele două părți au purtat un dialog susținut.

Un prieten de-al meu mi-a spus că "Acum este nevoie de gesturi concrete din partea Ankarei". Adică există așteptări la Palatul Elysee. Acest prieten a lucrat la ambasada de la Ankara și acum este în echipa lui Macron,

Pe de altă parte, am aflat de la diplomați turci că Ankara așteaptă gesturi concrete din partea Parisului, în trei aspecte:

1) Franța trebuie să înceteze să sprijine procesul prin care așezările PKK/YPG/PYD din Siria încearcă să se transforme într-o structură administrativă

2) În privința Libiei, Parisul trebuie să înceapă să poarte discuții referitoare la guvernul de la Tripoli, recunoscut de Națiunile Unite

3) În Mediterana de est, Franța trebuie să își revizuiască poziția de țară care susține tezele Greciei.

De ce nu schimbă Franța macazul

Aceste trei subiecte sunt prea grele pentru Franța încât să schimbe macazul. Așteptările Ankarei dinspre Macron sunt ca Franța să renunțe la a-și modela politica externă pe baza principiului dușmăniei față de Turcia...

Potrivit informațiilor pe care le-am obținut, este de așteptat o videoconferință între cei doi președinți înaintea summitului NATO. Sunt făcute totodată demersuri pentru ca cei doi lideri să se întâlnească pe marginea summitului NATO.

Așa cum spuneam pe 11 ianuarie, de la jumătatea lunii decembrie au început să se relaxeze atacurile verbale. Atacuri care durează de aproximativ 15 luni și s-a înregistrat o detensionare a relațiilor bilaterale. În primele săptămâni ale războiului din Nagorno Karabah, adică la începutul lunii octombrie, președintele Erdoğan a refuzat o întâlnire cu omologul său francez. Însă am putea spune că urările de sfârșit de an au avut un efect liniștitor.

Autor Çetiner Çetin

Traducere Florin Matei/fmatei/rlambru