CCR a decis că majorarea punctului de pensie cu 40% ar fi constituțională.

Curtea Constituţională a României discută miercuri sesizările Guvernului cu privire la legile pentru aprobarea rectificării bugetului de stat. În aceeaşi discuţie intră şi rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.

Azi, CCR poate lua o decizie istorică pentru pensionarii îşi doresc pensii cât mai mari pentru a putea face faţă cheltuielilor. În prim-plan este majorarea cu 40% a punctului de pensie.

Pensii la CCR. Cum s-a ajuns aici?

În octombrie 2020, Guvernul României a sesizat CCR pentru controlul de constituţionalitate privind Legea pentru aprobarea OUG 135/2020. Adică cea despre rectificarea bugetului de stat pe anul 2020.

Şi Legea pentru aprobarea OUG 136/2020 - rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020. Executivul a semnalat că Parlamentul a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii.

Totodată, Guvernul a acuzat că au fost ignorate şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale. Ce înseamnă cele expuse?

„În plus, abrogarea unor articole din ordonanţa de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie nu duce automat la aplicarea legii iniţiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziţii tranzitorii”, s-a precizat în sesizarea Guvernului României.

Pensii mărite la CCR, dar de unde bani?

Guvernul a mai arătat că parlamentarii „nu au identificat sursele clare de finanţare” a majorărilor propuse. Practic, se urmărea majorarea punctului de pensie, dar fără a acoperi cheltuielile urmărite.

De asemenea, Executivul a reliefat că se dorea majorarea fără a fi reflectat principiul echilibrului bugetar, potrivit Constituţiei. Guvernul Orban a explicat de ce nu s-a putut forţa o majorare mai mare pentru pensii, aşa cum dorea PSD.

„Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie, respectiv de 1.442 de lei, s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat”, a arătat Executivul.

Pensii mărite vs. deficit bugetar uriaş în 2021

„Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 lei, aşa cum a modificat legiuitorul, şi majorarea salariilor profesorilor ar presupune un necesar de finanţare din fonduri publice de 11,2 miliarde lei în 2020.

Respectiv 1,06% din PIB şi 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05% din PIB). Or, execuţia bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB.

În condiţiile actualei crize sanitare extrem de grave, în care presiunea asupra bugetului de stat este uriaşă din cauza creşterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaş în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecţia deficitului bugetar.

În schimb, Legislativul a ales să acţioneze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligaţia a le îndeplini”, a mai completat Executivul.