Creșterea și educarea copiilor este una dintre cele mai dificile și frumoase sarcini din viața unui om. Cu toate acestea, oricât de bune ar fi intențiile părinților, se pot comite cu ușurință greșeli care duc la o relație toxică între părinți și copii.
Psihologul Yolanda Crețescu a prezentat cum putem recunoaște părinții toxici. De asmenea, psihologul a mai prezentat și greșelile care duc la o relație toxică între părinți și copii, dar și cum aceste comportamente îl afectează pe copil la maturitate.
Controlul „prieten” bun cu toxicitatea
„Toxicitatea este acea anxietate, acea exigență exagerată care împiedică dezvolarea copilului. Dreptul copilului la liberă algere. Când avem părinți toxici? Părinții toxici sunt niște părinți controlori? Da. Dar îi putem condamna? Nu. Dorința de a-și proteja copilul mai mult decât a-l forma pentru viață îl determină să se așeze pe această poziție în care știe el mai bine ce e de făcut. În mica copilărie este bine, este securizant pentru copil. Dar apoi copilul are nevoie de propriile lui meciuri. Și trebuie să te transformi într-un părinte permisiv”, a spus psihologul Yolanda Crețescu la Antena 3.
Cum se dezzvoltă copiii cu părinți toxici
„Rolul părintelui este să își pregătească copilul pentru viață. Din cauza acestor părinți copiii devin axioși sau rebeli. Noi învățăm să fim părinți din familia noastră, dar nu e o condiționare. Nu e important doar ce am avut în viață, ci ceea ce fac cu cea am avut în viață. Avem aceste alternative, să repet ce a făcut părintele meu dacă este un exemplu bun pentru mine sau să fiu opusul. Cu toții ne reparăm dacă conștientizăm”, a adăugat psihologul.
„Uneori greșim pentru că ne dorim copii fericiți, dar fericirea este o consecință nu este un dat în sine. Fericirea este ceea ce tu îți procuri și ceea ce alegi în viață. Uneori avem nevoie de toleranță la frustrare ca mai târziu să putem fi fericiți. Dacă ne creștem copiii doar în plăcere, fără limite sau reguli ei nu vor putea funcționa mai departe. Pentru că viața este făcută din ”trebuie”. Copilul are nevoie de NU, dar nu de un NU autoritar, categoric, agresiv, care umilește, avem nevoie de respect și de gândire în alternativă” a încheiat psihologul.
Recomandările noastre
