Fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone este aşteptat miercuri la Curtea de Apel Bucureşti pentru a participa la dezbaterile în dosarul „Colectiv” în care a fost condamnat în primă instanţă la opt ani şi 6 luni închisoare.

UPDATE: După ce au început audierile în dosarul Colectiv, judecătorii de la Curtea de Apel București le-au dat de ales inculpaților când doresc să dea declarații: astăzi sau la un alt termen când vor fi audiați la „cerere”.

Doar trei inculpaţi au spus că vor să fie audiaţi miercuri, iar alţii, printre care şi Piedone, au precizat că vor să dea declaraţii la alt termen al procesului.

Dintre patronii clubului, Costin Mincu a anunţat că este de acord să fie audiat la acest termen de judecată.

Primele declarații ale lui Costin Mincu:

„Ne-am dorit să facem un club de muzică live. Am căutat o firmă de design acustic. Firma avea un portofoliu mare. Noi, în Colectiv, nu am organizat niciodată spectacol cu artificii. Nu mi-am pus problema niciodată să facem spectacole de artificii. Niciodată nu ne-a cerut cineva spectacole de artificii. (...) M-a sunat un membru al trupei (Goodbye to Gravity - n.r.), care a spus că îşi vor face singuri spectacolul. (...)

Înainte cu o săptămână ne-a comunicat că trebuie să-l contacteze pe colegul meu, Alin George Anastasescu. După aceea nu am avut nicio discuţie nici cu trupa, nici cu colegul meu Alin. (...) Nu ştiam la acel moment că vor folosi flacără deschisă. Nu am băgat în contract că nu aveau voie cu efecte pirotehnice, pentru că nu mi-au spus”, a declarat Costin Mincu.

La primul termen din 18 septembrie, Cristian Popescu-Piedone nu s-a prezentat la proces, el aflându-se la acea dată în izolare.

Pe 16 decembrie 2019, Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Daniela Niţă - patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists - a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.

Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior - 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

De asemenea, persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.

În general, suma medie stabilită de prima instanţă pe care trebuie să o primească fiecare parte civilă este de 250.000 de euro, dar sunt părţi civile care vor încasa 500.000 euro. Cele mai mari sume stabilite ca daune morale şi materiale se ridică la 1.250.000 euro şi 4,2 milioane lei.

De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.

În motivarea deciziei de condamnare, publicată în martie 2020, judecătorul Mihai Bălănescu de la Tribunalul Bucureşti susţinea că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, iar atitudinea inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii.

Judecătorul considera că atitudinea unor inculpaţi din acest dosar, de împiedicare a aflării adevărului despre ce s-a întâmplat la Colectiv, „denotă cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect” faţă de cei care au murit sau au fost răniţi în incendiu.