Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a afirmat joi că prin începerea lucrărilor la conducta submarină din cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia - MGD, România  a făcut un pas important şi probabil va fi prima ţară care va scoate gaze naturale din Marea Neagră. Cu toate acestea, am putea să ne contrăm cu Turcia în privința acestor resurse.

„Astăzi este o zi mare pentru România, pentru parteneriatul strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii, în special pentru latura sa economică. Pentru noi, pentru Guvernul României, exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, a fost, este şi va fi o prioritate. Azi, aici, asistăm la un pas important din acest proiect, o investiţie americană de peste 500 milioane de euro, prin care gazul românesc din Marea Neagră va ajunge în final în casele românilor.

Este un program ambiţios pe care guvernul şi l-a luat, de a aduce gazul românesc în casele romanilor, de a avea surse noi de gaze la dispoziţie. Azi, prin începerea lucrărilor la instalarea conductei subterane marine vom avea certitudinea că anul viitor prima molecula de gaz va curge prin aceste conducte. Îmi doresc ca acest parteneriat strategic cu Statele Unite, această latură economică să continue. (...)

Doresc succes Black Sea Oil & Gas şi Grup Servicii Petroliere, în aşa fel încât anul viitor să fim aici şi să vedem cum primul gaz din Marea Neagră va ieşi şi va intra în sistemul naţional de transport. Iată că, acum, aici, în timp ce se vorbeşte, se descoperă mai multe zăcăminte de gaze în ţările riverane Mării Negre, România face un pas foarte important şi se asigură că probabil va fi prima ţară care va scoate gaze din Marea Neagră”, a spus Popescu, la evenimentul oficial privind demararea lucrărilor de instalare a conductei.

Ministrul a subliniat că, în urmă cu doi ani, în Comisia de Industrii şi Servicii, la discuţiile privind legea off-shore, a fost o dezbatere „foarte mare” în legătură cu ce se va întâmpla cu plajele la momentul instalării conductelor şi că atunci s-a luat decizia ca toate lucrările care se vor face de subtraversare în aceste zone sălbatice, să fie „prietenoase cu mediul”.

„Şi, de aceea, prin lege, s-a stabilit ca toate subtraversările să fie făcute la adâncime, nu prin săpare şi azi, aici, o să vedeţi că aşa se va face şi aceste plaje minunate vor rămâne la dispoziţia oamenilor", a mai precizat Popescu.

Este primul proiect de dezvoltare a gazelor naturale din platoul continental românesc al Mării Negre care va fi construit după anul 1989, are capacitatea de a acoperi în prima fază 10% din cererea de gaze naturale a României. În prezent există circa 10 miliarde de metri cubi de resurse care urmează să intre în producţie la un volum de circa 1 miliard de metri cubi pe an.

Proiectul cuprinde zăcămintele de gaze Ana şi Doina (320 Bcf P50 resurse probabile) descoperite în anul 2007 respectiv 1995.

Construirea, instalarea şi punerea în funcţiune a întregii infrastructuri marine şi terestre a Proiectului MGD (construirea platformei de producţie offshore, săparea sondelor de dezvoltare, instalarea conductelor offshore şi de uscat şi construirea terminalului de procesare a gazelor) se vor realiza în aproximativ doi ani, în baza unui contract de antrepriză generală încheiat cu GSP Offshore. Platforma de foraj Uranus a GSP va asigura forajul celor cinci sonde de producţie.

În luna februarie 2019, partenerii şi acţionarii BSOG au luat decizia de a investi în Proiectul MGD. Acesta va genera o investiţie de 400 de milioane de dolari iar aproximativ 70% din totalul activităţilor contractate vor proveni din România. În total, din prima zi, costul proiectului ajunge la 600 milioane de dolari, potrivit lui Mark Beacom, CEO al Black Sea Oil& Gas.

BSOG a încheiat un acord de vânzare a gazelor cu o filială din România a ENGIE pentru întreaga producţie de gaze naturale, mai puţin cota pe care producătorii sunt obligaţi să o vândă pe piaţa centralizată, şi un contract de transport al gazelor naturale cu Transgaz pentru o perioadă de 15 ani, informează Agerpres.

Turcii râvnesc și ei la gazele din Marea Neagră

Turcia va trimite cea de-a doua navă de foraj care să opereze în Marea Neagră, a declarat duminică ministrul Energiei, Fatih Donmez, la câteva săptămâni după ce autorităţile de la Ankara au anunţat descoperirea celor mai mari depozite de gaze naturale din istoria Turciei în Marea Neagră, transmite Reuters.

„Nava noastră de foraj Kanuni va începe să foreze în Marea Neagră”, a informat Fatih Donmez, într-un mesaj publicat pe contul său de Twitter.

Oficialul turc a adăugat că nava Kanuni va sprijini nava de foraj Fatih, care în urmă cu câteva săptămâni a descoperit un câmp în Marea Neagră care ar conţine 320 de miliarde metri cubi de gaze naturale. Locul unde au fost descoperite gazele naturale este perimetrul Tuna-1, amplasat la aproximativ 150 de kilometri de coasta Turciei, la intersecţia dintre frontierele maritime ale Bulgariei şi României cu apele teritoriale ale Turciei şi aproape de blocul Neptun din România, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii.

Reuters precizează că, deocamdată, nu este clar dacă nava Kanuni va efectua foraje în aceeaşi zonă cu nava Fatih. Datele furnizate de aplicaţia de localizare a navelor Refinitiv arată că, în prezent, vasul Kanuni se află în apropierea de coasta provinciei Antalya, sudul Turciei.

În ultimii ani, Turcia a cumpărat trei nave de foraj maritim şi a extins în mod semnificativ operaţiunile de explorare energetică în Marea Neagră şi în apele disputate din estul Mediteranei. Turcia importă în prezent aproape toată energia de care are nevoie şi orice descoperire de gaze naturale ar ajuta şi la reducerea unui deficit de cont curent cronic care pune presiune asupra lirei turceşti.