Social
„Dosare de presă”. Carmen Avram: „2017 a fost un an foarte rău, pentru noi. Pentru mine, în special”
Carmen Avram a explicat, pe larg, importanța anului 2017 în destinul personal. Fosta jurnalistă a povestit în emisiunea „Dosare de presă”, pe evz.ro, cum a ajuns dintr-un votant de dreapta, un om de stânga, „din convingere”.
În 1907 a fost un an greu, plin de revolte, în care a avut loc Marea Răscoală, sub lozinca „Vrem pământ”. În același mod, anul 2017 a fost unul dur, plin de revolte, în care a avut loc „Răscoala” #rezist, sub lozinca „Vrem Justiție”.
Pentru Carmen Avram, anul 2017 a fost „un an foarte rău”, cu ură îndreptată împotriva unei singure tabere, după cum mărturisește europarlamentarul PSD, în emisiunea „Dosare de presă”, pe evz.ro.
„2017 a fost un an foarte rău, pentru noi. Pentru mine, în special. Pentru că mă uitam la ce se întâmplă în România și vedeam că se construiește o situație și un context care nu va fi favorabil țării. Adică, a fost un an și ceva de turbulențe, încontinuu, de ură răspândită și de ură îndreptată împotriva unei singure tabere.
Acuma, ca să fie foarte clar, eu n-am fost în tabăra aceea și, la mine în familie, mai ales dinspre partea mamei, toată lumea aștepta să se întoarcă Regele. Noi am fost întotdeauna votanți liberali, țărăniști în primii ani și nu aveam nimic cu stânga; decât faptul că era de stânga și asociam stânga cu ceea ce trăiserăm noi pe vremuri. Dar, așa, ca ideologie și ca prezența stângii, n-aveam nicio problemă. Doar că, învățasem din familie că noi votăm cu dreapta”, a povestit Carmen Avram.
I-am întrebat pe părinții mei odată, „Cum ați permis să se ajungă aici?”
Fosta realizatoare a cunoscutei emisiuni „În premieră”, de la Antena 3, a mărturisit că ura pe care a simțit-o în anul 2017 a mai simțit-o și la sfârșitul anilor 80, în perioada revoltelor de la Iași, la care a și luat parte.
„Ce s-a întâmplat în 2017, însă, m-a absorbit și m-a dus înapoi, în timp, într-o perioadă în care era foarte multă ură în anumite structuri, îndreptată împotriva anumitor categorii de oameni, uneori chiar împotriva studenților. Și-am simțit pe pielea mea, spre sfârșitul anilor 80, când au fost și revoltele de la Iași și când am văzut toată ura aia și milițienii care trăgeau; a fost un protest și au ieșit milițienii și dădeau în noi, și ne înjurau, și ne luau de după guler și ne trânteau pe jos.
Și mă gândeam, „Dar de ce??? Când noi suntem ăștia care construim țara”... Cum să fii cu atâta ură împotriva unei categorii sociale? O întreagă categorie socială... Adică, nu împotriva individului, „ai făcut ceva rău, te-am luat”. Împotriva unei întregi categorii.
După aceea, știam un pic de istorie – nu-s neapărat pasionată de istorie, dar am trăit-o - și îmi amintesc că îi întrebam pe părinții mei, la un moment dat, când am început să cresc și să înțeleg că trăiesc într-o țară care e „specială”... Mai ales că în oraș la mine, jumătate era format din nemți și nemții, colegii mei de clasă plecau în Occident în fiecare an, îi vedeam că dispar din clasă, plecau în Germania cu reîntregirea familiei. Și, după aceea, se reîntorceau, după un an, doi, și ne povesteau cum e în Germania. Și aveam termenul ăsta de comparație. Și înțelegeam că ceva se întâmplă.
Și știu că i-am întrebat pe părinții mei odată, „Cum ați permis să se ajungă aici?” Și n-au știut să-mi răspundă. Acuma înțeleg. Acuma înțeleg. Pentru că au răspândit o ură, atunci, când s-a creat sistemul ăla. S-au născut generații și au trăit generații cu ura asta împotriva a tot ce este diferit, împotriva a tot ce este cultivat, împotriva a tot ce este intelectual, cu caracter, cu principii ferme... Și, crescând așa, ai rezistat și ai încurajat abuzurile, considerându-l pe ăla un dușman”, a spus fosta jurnalistă.
„M-am înscris în PSD din CONVINGERE”
Frica de o reîntoarcere în trecutul sumbru și gri, în care destinul românilor era hotărât doar de un om sau de o mână de oameni, a făcut-o pe Carmen Avram să se înscrie în PSD, „din convingere”. Dintr-o regalistă, un votant de dreapta, a devenit un om de stânga, pentru ca, în România, să existe în continuare un sistem democratic.
„Urăsc extremismul. Urăsc extremele. Nu pot să pui sub aceeași umbrelă o categorie întreagă. Nu poți să pui sub aceeași umbrelă un partid care are sute de mii de membri și niște milioane de simpatizanți. Înțeleg. Sunt oameni care au greșit. Foarte bine: există un sistem de justiție, care trebuie să funcționeze corect și să-l ia pe individul care a greșit și să-l extragă din societate și să-l ducă acolo unde trebuie, pentru ca societatea să pată să rămână sănătoasă. Dar indivizii care greșesc, nu sunt numai aici, ei sunt peste tot.
Și, această campanie, împotriva unui partid din România, pentru mine nu conta care e partidul... Întâi și întâi, mi s-a schimbat opțiunea electorală, în anii aceia. M-am înscris în PSD din CONVINGERE. În al doilea rând, am știut că trebuie să fac ceva, pentru că mi s-a părut nedrept ce i se întâmplă unui partid, într-o țară, în care obligatoriu trebuie să fie multipartitism, pentru că asta e democrația.
Și-atunci m-am gândit că pot să fac ceva, poate, din poziția asta, pentru a salva puțin din țara asta, cât se poate salva, să rămână la sistemul democratic. Pentru că, altfel, vom fi în genunchi cu toții. Și am simțit că e momentul să ies din presă, pentru că, pe de-o parte, au fost acei doi ani, 2017-2018, care m-au înspăimântat, arătându-mi un viitor posibil, pe care eu nu puteam să-l accept sub nicio formă, că veneam deja dintr-un trecut recent în care am trăit în chinuri și în sărăcie și în spaimă”, a explicat europarlamentarul PSD.
„România trebuie să aibă partide. Multe. Cu cât mai multe, cu atât mai bine”
Când oamenii sunt îndemnați la ură, democrația dispare. Când oamenii sunt manipulați, democrația dispare. Când oamenii sunt mințiți, democrația dispare. Carmen Avram a ales să intre în politică, pentru ca acest lucru să nu se întâmple.
„Și eu sunt convinsă că foarte mulți oameni atunci n-au înțeles ce se întâmplă și aveau nedreptăți acumulate, aveau frustrări acumulate. Și când li s-a arătat o față, au zis, „A, deci din cauza ăstuia nu-mi merge mie bine”. Adică, nu li s-a spus „Atențiune, începem o campanie, ca să însănătoșim țara și începem să ne uităm peste tot, de la nivel mic, la nivel mare”.
Pe lângă asta, este un atac continuu la un partid constituit legal, care este foarte mare, care cu siguranță are problemele lui, dar nu la nivelul ăsta, și ce faci prin asta, (este să, n. e.) scazi respectul populației pentru clasa politică, în totalul ei.
Se umblă încontinuu la Parlament, spunându-se că trăiește din banii românului și sunt niște îmbuibați, și ignorând faptul că acolo se fac niște legi, multe dintre ele bune. Se atacă Curtea Constituțională. Iar într-o democrație e obligatoriu să ai aceste instituții, pentru că dacă nu le ai, cine decide? Decide un om sau o mână de oameni. E mai bine să decidă un om sau o mână de oameni, decât niște sute de oameni, care sunt aleși?
(...) România trebuie să aibă partide. Multe. Cu cât mai multe, cu atât mai bine. Nu toate în Parlament, dar, opinia fiecărui român trebuie reprezentată într-un partid”, a mai spus Carmen Avram.
„Oamenii au devenit furioși, precum bărbatul când își prinde amanta că-l înșeală”
Mirel Curea consideră că 2017 este anul în care speranța oamenilor într-o Justiție corectă s-a transformat în furie. O furie revărsată tocmai peste cei care promiseseră că vor face dreptate.
„Oamenii poate nu înțeleg ce s-a întâmplat acest an 2017. Cu mare entuziasm, o mare parte din români au votat PSD-ul și pe Dragnea, pentru faptul că Dragnea promitea în campania electorală, și numai el, dar el era șeful partidului, că va pune la punct sistemul ăsta de justiție. Că va da Legile Justiției și că se va termina cu Gestapo-ul.
Noi vedem acuma Hotărâri Judecătorești de achitare, de scoatere... care ne arată foarte clar ce s-a întâmplat cu Justiția și că a fost folosită ca un Gestapo, ca o Direcția a șasea, ca o Poliție Legionară, ca o poliție paralelă, ca o justiție paralelă. Oamenii simțeau lucrul ăsta, că nu trebuie să fii doctor în Drept.
În momentul în care au văzut că Dragnea, de fapt, tăia porci cu Coldea și că o mângâia pe gips pe Kovesi și că nu are niciun gând, decât să-și negocieze soarta lui și combinațiile lui, oamenii au devenit furioși, precum bărbatul când își prinde amanta că-l înșeală. Oamenii au devenit furioși și atunci, pe cine și-au revărsat furia? Pe cei care se luptau cu Gestapo-ul. S-a făcut, cumva, un fel de suprapunere în mintea lor”, a spus Mirel Curea.
Recomandările noastre
