Sub unele dintre cele mai aglomerate zone de pescuit din lume, submarinele radioactive din epoca sovietică se dezintegrează pe fundul mării. După zeci de ani, Rusia se pregătește să le recupereze.
Cu un proiect de decret publicat în martie, președintele Vladimir Putin a demarat o inițiativă de ridicare a două submarine nucleare sovietice și a patru compartimente de reactoare de pe fundul mări, reducând cantitatea de material radioactiv din Oceanul Arctic cu 90%. Primul pe listă este submarinul K-159.
Mesajul lui Putin, care vine înainte ca Rusia să prezideze Consiliul Arctic, anul viitor, este că țara nu este numai puterea militară și comercială preeminentă în Arctica, care se încălzește în urma schimbărilor climatice, ci și un gardian al mediului.
Submarinul K-159 se află chiar în afara Murmanskului, în Marea Barents, o zonă de pescuit crucială și habitat al multor animale marine protejate.
În același timp, Rusia conduce o altă „nuclerizare” a Arcticii cu noi nave și arme, dintre care două au suferit deja accidente.
În timpul Războiului Rece, Statele Unite și Uniunea Sovietică au construit peste 400 de submarine cu propulsie nucleară.
La doar 97 de mile de la granița cu Norvegia, membru al NATO, portul arctic Murmansk și bazele militare înconjurătoare au devenit centrul marinei nucleare și al spărgătoarelor de gheață ale URSS, precum și al combustibilului lor uzat foarte radioactiv.
După căderea Cortinei de Fier, consecințele au apărut. De exemplu, în Golful Andreieva, unde 600.000 de tone de apă toxică s-au scurs în Marea Barents dintr-un rezervor de stocare a deșeurilor nucleare, în 1982, combustibilul, combustibilul uzat de la peste 100 de submarine a fost conservat în mare parte în butoaie care au ruginit sub cerul liber.
Recomandările noastre
