Printre localnicii din municipiul Câmpina, județul Prahova circulă una dintre cele mai controversate și interesante legende legate de Lacul Miresei sau Lacul Bisericii.

Lacul este destul de mare, având 300 de metri lungime, 70 de metri lățime și aproximativ 10 metri adâncime și se află  lângă Biserica Sfinții Voievozi din Câmpina.

Aici, legenda spune că o tânără s-ar fi sinucis chiar în ziua nunții, deoarece, părinții au obligat-o să se mărite cu un bărbat bătrân, dar bogat, deși ea era îndrăgostită de altcineva.

În momentul în care fata s-a aruncat în apele lacului, era îmbăcată în rochie de mireasă, iar a doua zi, pe lac încă ar fi rămas voalul ei alb, alături de câteve flori.

Unii localnici care mai cred în asemenea legend spun că, uneori, mireasa poate să fie văzută plutin pe lac.

O altă legendă, mult mai veche, de acum 800 de ani, legată tot de acest lac, spune că în zonă ar fi existat o mănăstire de călugări, unde s-ar fi comis păcate foarte mari, iar într-o noapte, o furtună extrem de puternică ar fi distrus mănăstirea, călugării ajungând să piară înecați pe fundul lacului.

Dar șirul legendelor contunuă despre acest lac blestemat. De asemenea, o biserică s-ar fi prăbușit, în timpul Primului Război Mondial, peste credincioși în timpul unei slujbe, iar apa ar fi acoperit cu totul lăcașul. Legenda spune că în momentul dezastrului, preotul a blestemat locul pentru ca, așa cum el s-a înecat, să se înece și alții în apele lacului.

Paradoxal, în timp este cunoscut faptul că aici mulți tineri și-au pus capăt zilelor aruncând-se în acest lac.

Oamenii care trăiesc în zonă susțin că ei par avea o atracție inexplicabilă pentru acest loc. Mai mult, se spune chiar că uneori din adâncurile apei se poate auzi un zgomot ciudat care ar prevesti faptul că acolo ar urma să se petreacă încă o tragedie.

Un localnic a povestit că în anii 60 se întâmpla ca în fiecare an lacul să ia câteva vieți. În plus, în aceeași perioadă, zona ar fi fost amenajată astfel încât pe lac să se poată face plimbări cu bărcile sau cu hidrobicicletele, lucru care ulterior a fost interzis din cauza numărului mare de accidente fatale.

Specialiștii spun însă că este vorba despre simple povești și că în documentele istorice nu există, de exemplu, vreo mențiune despre mănăstirea sau biserica ce ar fi fost acoperite de apele lacului.

Geograful și ghidul de turism Mădălin Focșa a afirmat despre toate aceste legende că sunt „adevăruri” spude și completate de la „unul la altul”

„În cazul lacurilor e o rețetă care se repetă și în alte locuri. Poveștile despre Lacul Miresei de la Slănic au ecou și aici. Practic, orice lac e predispus ca la un moment dat să se trezească cineva să spună că aici s-a aruncat o mireasă, aici s-a scufundat o bisericuță și așa mai departe. Sunt povești”, a spus ghidul de turism.

Totodată, geograful a explicat și care este originea lacurilor din Câmpina.

„Dacă te uiți pe hartă, vezi că ele sunt înșirate de la est la vest. Lacul Curiacul, Lacul Bisericii, Lacul Peștelui sunt exact pe aliniamentul pe care în subsol există zăcăminte de sare și datorită dizolvării, prin acțiunea apelor subterane, apar fenomenele de tasare, specifice zonelor cu zăcăminte de sare.

Toate acestea sunt lacuri cu apă dulce, dar formate în niște cuvete lacustre – asta e denumirea geografică – adică o scufundare a solului, progresivă, în timp. Lacurile au secole de existență, cred că ele erau aici când s-a înfiripat așezarea, adică în zorii Evului Mediu.

Și ele sunt totuși cu apă dulce pentru că zăcământul de sare este la adâncime mare, el se dizolvă acolo și pământul de deasupra se scufundă, deci cumva sarea nu ajunge la suprafață, ca apa să fie sărată. Lacurile sunt alimentate și de izvoare. Sunt lacuri care au avut faună bogată”, a explicat Mădălin Focșa, potrivit b1tv.ro