Judecătorii au o mare problemă și vor să țină presa în frâu.

Judecătorii se plâng din cauza presiunii la care sunt supuși de televiziunile de știri care le critică activitatea. Reproșurile magistraților vizează Consiliul Superior al Magistraturii, organism care nu se implică pentru a ridica „scuturile”. În cadrul unui studiu publicat de Asociația Forumul Judecătorilor din România, mai multe televiziuni sunt date ca exemplu negativ.

Studiul a fost redactat în limba engleză, fapt neobișnuit și care indică faptul că se adresează străinilor.

„Întrucât mai mulți proprietari de televiziune au făcut obiectul investigațiilor penale, procurorii care efectuează investigații au fost ținta emisiunilor de televiziune, iar soarta lor a fost împărtășită de judecătorii care au condamnat figuri de vârf, dar și de magistrații care au luptat pentru independența sistemului judiciar din anii recenti.

Consiliul Național al Audiovizualului Român (CNA), care este organismul public relevant în domeniu, s-a implicat într-o măsură minimă, iar sancțiunile aplicate pentru protejarea demnității umane sau a dreptului magistraților discreditați și insultați în programele de televiziune către propria persoană. Imaginea nu a fost descurajantă, ci întârziată, aplicată numai după comportamente negative repetitive și inconsistente”, se arată în cadrul studiului.

De asemenea, se mai precizează că „Toate aceste aspecte pot afecta încrederea publicului român în judecători și procurori, având în vedere că autoritățile competente, prin pasivitatea lor, permit atacuri concertate asupra magistraților, defăimându-și reputația și batjocorindu-și munca, considerând că niciunul dintre actele presupuse (fie penale, fie imorale) au fost dovedite în emisiuni sau după aceea.

Limbajul necorespunzător folosit în unele spectacole, suspiciunile exprimate în spațiul public în legătură cu conduita profesională sau privată a unor magistrați, care erau menite fie să afecteze reputația lor, pentru a le împiedica să îndeplinească anumite funcții (a se vedea cazul Kovesi, de exemplu), sau chiar pentru a crea premisele pentru înlăturarea judecătorului / procurorului atacat din soluționarea anumitor cazuri, nu poate reprezenta o manifestare a libertății de exprimare care trebuie încurajată într-un stat de drept.

Campaniile media agresive împotriva magistraților inconfortabili, care nu sunt urmate de sancțiuni ferme, imediate și consecvente, atrag atenția asupra incapacității instituțiilor cu responsabilități în domeniu de a apăra valorile care trebuie protejate într-un stat democratic”, conform stiripesurse.ro.

Concluziile sunt:

„Reacția Procurorului General din România a avut în evidență și faptul că, inclusiv prin mecanismul MCV, raportul din 25 ianuarie 2017 arată că instituția Comisiei Europene a notat că: „Concluziile Consiliului Superior al Magistraturii au arătatat un sprijin valabil pentru magistrați, dar dificultatea de a asigura un nivel echivalent de acoperire a mass-mediei pentru CSM în comparație cu critica inițială este simptomatică provocării cu care se confruntă sistemul judiciar în ceea ce privește mass-media.