International
Italia plânge după sezonierii români și bulgari. Se vorbește chiar de o carantină activă
În Italia se caută soluţii pentru reprimirea lucrătorilor sezonieri din România şi Bulgaria
Italia, una dintre țările care apelează la un număr mare de cetățeni străini pentru activități în agricultură sau pentru îngrijirea seniorilor, de exemplu, în Italia se caută soluții, se face apel la autoritățile italiene pentru sprijin pentru a continua să fie folosiți gastarbeiterii, dar cu evitarea aducerii în Peninsulă a unor cazuri noi de COVID-19.
După decizia ministrului sănătății, Roberto Speranza, de a impune carantina obligatorie tuturor cetățenilor care vin din România și Bulgaria, indiferent de rezultatele testelor de diagnosticare a coronavirusului, asociațiile Confagricoltura și Copagri solicită guvernului de la Roma să adopte, după un model asemănător din Germania, carantina activă pentru lucrători sezonieri din cele două state, aceasta pentru a garanta recolta din Italia, care va începe în curând.
Peste 100.000 de lucrători sezonieri agricoli sosesc în fiecare an în Italia din România, număr la care se adaugă peste 10.000 de cetățeni bulgari - potrivit asociației fermierilor Coldiretti.
"Mulți dintre acești lucrători se află deja în Italia, însă suntem îngrijorați de faptul că impunerea carantinei va limita sosirile pentru sezonul culesului de vie, care în Italia începe în mod tradițional în luna august și continuă în septembrie și octombrie" - țin să semnaleze fermierii din Peninsulă.
Carantina activă prevede ca lucrătorii să-și poată îndeplini sarcinile fără a pierde 14 zile de activitate, dar cu condiția ca aceștia să fie găzduiți în incinta cooperativei, să lucreze separat de ceilalți și să nu părăsească plantațiile timp de două săptămâni.
Fermierii propun totodată măsuri alternative, cum ar fi efectuarea testelor pentru depistarea COVID-19 în termen de 24 de ore de la sosirea lucrătorului sau în timpul vizitelor efectuate înainte de angajare.
Şi în cazul româncelor care îngrijesc bătrâni sau persoane cu diverse patologii există o foarte mare îngrijorare din partea familiilor, care se tem practic să le primească în casele lor - așa cum recunoaște și secretarul general al Asociației Naționale a Angajatorilor Casnici, Lorenzo Gasparini.
Prefecturile, dar și direcțiile de sănătate publică încearcă să găsească anumite structuri în care ar putea să le găzduiască pe femeile românce care revin din țară și nu au unde să stea două săptămâni înainte să revină lângă bătrânii de care se ocupă.
Recomandările noastre
