"Nimeni nu va ieși singur din această criză", a pledat Merkel în direcția țărilor reticente, "frugalele" (Olanda, Danemarca, Austria, Suedia), foștii săi aliați pe care i-a abandonat pentru a face echipă cu Emmanuel Macron, informează Rador.

"Mutti" a făcut apel la un "acord rapid" și "un compromis" fără a-i defini cu exactitate contururile, dar, în mintea sa, ca şi în cea a președintelui francez, partea principală a planului de redresare, respectiv 500 de miliarde de euro de ajutoare directe trebuie păstrată.

Cancelarul și-a exprimat îngrijorarea cu privire la "detractorii europeni care așteaptă să profite de criză".

"Avem nevoie de o solidaritate extraordinară", a insistat ea, reamintind că este "important" ca, în schimb, "reforme să aibă loc în statele membre".

Previziunile economice ale Comisiei, publicate cu o zi înainte, sunt mai rele decât cele publicate în primăvara anului trecut: recesiunea PIB va fi mai marcată în 2020, iar progresul sperat în 2021 va fi mai mic. Franța (-10,5%), Italia (-11,25%) și Spania (-11%) ar fi cele mai afectate şi decalajele se extind cu alte state mai puțin afectate, precum Germania (- 6,25%), Suedia (- 5,3%), Danemarca (- 5,25%) sau Olanda (- 6,75%).

În ceea ce privește problema resurselor proprii, liderul german a dorit să mai facă nişte precizări: în mintea ei, nu este vorba despre creșterea impozitelor europenilor. În ceea ce privește taxa digitală pentru care Germania a ezitat multă vreme, Merkel s-a justificat:

"Dacă nu putem ajunge la o taxă internațională, UE va trebui să caute propria soluție". Cu toate acestea, este conștientă că încasările acestei taxe (câteva sute de milioane de euro pe an) nu vor fi suficiente pentru a rambursa marele împrumut european. De aici interesul său pentru lupta împotriva paradisurilor fiscale care deviază o resursă fiscală majoră pentru europeni ...

Deputații europeni, în special cei din familia sa politică, creștin-democrații din PPE, au încurajat-o să adopte un program de rambursare a împrumutului mare, care este serios și începe cu mult înainte de 2028. Cancelarul nu s-a angajat clar în acest sens, recunoscând doar chestiunea legitimă. "O îndatorare permanentă nu poate fi răspunsul european la concurența internațională", a concluzionat cu privire la acest aspect, recunoscând totodată că Germania, pe partea sa, nu a investit suficient în ultimii ani și că  va încerca să remedieze această situaţie.

"Dimensiunea socială este la fel de importantă ca și dimensiunea economică", a insistat Angela Merkel, subliniindu-şi intenția de a consolida garanția pentru tineret.

Cancelarul nu a avut nevoie să revină îndelung asupra problemelor climatice care se află în centrul mandatului Comisiei von der Leyen, în special prin Pactul verde. Merkel a insistat mai mult asupra "suveranității digitale" prin inteligența artificială, fizica cuantică sau lupta împotriva dezinformării pe rețelele sociale care destabilizează democrația europeană. Politica externă și de securitate nu lipsește din preocupările sale într-un moment în care pericolele externe, de la Libia la Siria, via Rusia și Israel, înconjoară UE. Cancelarul a evocat posibilitatea abandonării voturilor unanime, care paralizează adesea Europa în acțiunile sale diplomatice și de securitate.

Cancelarul a venit la Bruxelles, în fața Parlamentului European, pentru a lansa președinția germană a UE, care se va încheia în decembrie. O întâlnire crucială cu câteva zile înaintea unui summit mult așteptat, cel din 17 și 18 iulie, care va confrunta opiniile liderilor europeni cu privire la planul european de redresare și la bugetul de șapte ani al UE (2021-2027). Ca atare, cancelarul a apărat ideea de "coeziune în ciuda diferențelor noastre".