În frigarea Chinei, mireasa Europei. „Sfârșitul Hong Kongului, așa cum îl știa lumea”
- Tudor Borcea
- 8 iulie 2020, 06:18
Acest citat, care îi aparține lui Joshua Wong, una din figurile proeminente ale mișcării pro-democrație, rezumă situația din fosta colonie britanică pe care vrea să-și pună talpa Partidul Comunist Chinez.
Legea securității naționale, promulgată la 30 iunie de președintele chinez, Xi Jinping (foto) , a spulberat libertățile relative de care fosta colonie britanică se bucura până atunci: libertatea de exprimare, libertatea presei, dar și justiția independentă, sub principiul „o singură țară, două sisteme”.
Obiectivul acestei legi, potrivit Beijingului, este să asigure „stabilitatea” și să pună capăt „vandalismului” care a punctat protestele din 2019 din Hong Kong.
Potrivit activiștilor pro-democrație, este vorba de a se da o lovitură de grație mișcării de protest generată de ambițiile totalitariste ale Chinei de a supune fosta colonie britanică.
Textul legii „cu siguranță nu este atât de sumbru pe cât pare”, a dat asigurări, marți, într-o conferință de presă, șefa executivului local Carrie Lam, acuzată de activiștii pro-democrație că este „marioneta” Partidului Comunist Chinez.
Carrie Lam a precizat însă că legea va fi „aplicată viguros” și a avertizat cu privire la „orice încălcare a linie roșii”.
„Consecințele încălcării acestei legi sunt foarte grave”, a avertizat Lam.
Legea securității naționale a intrat în vigoare la puțin după un an după ce au început protestele împotriva influenței guvernului central chinez în Hong Kong.
Iritat de aceste evenimente, guvernul de la Beijing a impus-o în doar câteva săptămâni - regimul a depus-o în parlamentul chinez la 22 mai.
Acest text, al cărui conținut a fost păstrat confidențial până în ultimul moment, urmărește să pedepsească patru tipuri de „infracțiuni”: subversiune, separatism, terorism și coluziune cu forțele externe.