New York Times va scrie „Negru” cu majusculă și „alb” cu minusculă
- Adrian Pătrușcă
- 2 iulie 2020, 22:25
Ziarul american afirmă că albii nu reprezintă o comunitate, deci nu au dreptul la un tratament tipografic special, ca „Negrii”, „Latino” sau „Nativii” sau „Asiaticii”.
O excepțională analiză a lui Jeremy Stubs pentru Causeur.
Trăim într-o perioadă în care numeroase persoane se grăbesc să-și exprime solidaritatea cu minoritățile oprimate, punând genunchii la pământ.
Poate fi reprodus acest gest în plan tipografic? Foarte faimosul New York Times a decis că da, anunțând pe 30 iunie că de acum încolo adjectivul „Negru” („Black”) va fi scris cu majusculă atunci când va desemna persone sau culturi de origine africană. Aceasta, pentru a face dovada respectului ziarului FAȚĂ DE TOATE COMUNITĂȚILE aflate printre cititori.
Decizia este legată de o alta, luată anterior, scriind cu majusculă cuvintele „Native” și „Indigenous”, referitoare la populațiile băștinașe aflate pe teritoriul american în momentul cuceririi acestuia.
Perfect logic, dat fiind că alți termeni, precum „Asian-American” (sau „Asio-American”) ori „Latino” aveau majuscule dintotdeauna. Foarte coerent, nu-i așa? Doar că „alb” sau „white” va fi scris în continuare cu literă mică. De ce? Pentru că, pentru ziar, acest cuvânt are mult mai puțin tendința de a evoca „o cultură sau o pagină de istorie împărtășite”.
Urmează așadar, potrivit acestei logici curioase, că albii nu reprezintă o comunitate. Times se justifică, scriind că „White” cu majusculă este un obicei al grupusculelor de suprematiști albi. Dar de când aceste grupuscule vorbesc în numele comunității – sau non-comunității albilor?
În realitate, decizia New York Times nu este izolată. Multe alte publicații i-au luat-o înainte, Chicago Sun-Times mergând până la a scrie cu majusculă și „Brown” pentru a le desemna pe toate celelalte persoane de culoare, chiar dacă acestea nu împărtățesc o istorie sau o cultură comună.
Dezbaterea privind semnificația tuturor acestor termeni nu este încă încheiată la activiștii negri. Marele militant pentru drepturi civice, Jesse Jackson, refuză termenul „Black”, preferându-l pe cel de „Afro-American”, deoarece el crede că este esențial să scoți în evidență mai degrabă moștenirea decât culoarea.
Alți activiști negri consideră că eticheta monolitică „Black” ascunde diversitatea experiențelor diferitelor popoare de origine africană.
Alții, în fine, cred că a lipsi cuvântul „white” de majusculă duce la întărirea părerii că albii nu sunt rasializați, deci constituie norma în raport cu care sunt priviți Negrii și ceilalți.
De ce, așadar, New York Times a decis că albii nu trebuie să aibă parte de majunsculă? Adevăratul motiv este că cei mai radicali activiști cred că egalitatea de tratament în fața tipografiei nu poate fi tolerată, atunci câtă vreme albii își vor conserva „privilegiul alb” atât de nedrept dobândit.
Ziarul american alege deci să se încline în fața exigențelor extremiștilor. Aceeași asimetrie în tratamentul negrilor și albilor se găsește și în alte părți. Site-ul Reddit și-a schimbat regulile. De acum sunt interzise comunitățile care incită la violență sau la ură împotriva grupurilor pe bază de identitate sau de vulnerabilitate.
Aflăm însă că această regulă nu protejează toate grupurile și toate formele de identitate. Cu siguranță, nu grupurile „care constiuie majoritatea” sau care promovează atacuri dușmănoase la adresa minorităților.
Cine poate fi această „majoritate” online? Suntem obligați să deducem că este vorba despre majoritatea din cam toate țările occidentale, adică albii. Prin urmare, aceștia pot fi URÂȚI după plac.
Această asimetrie Negru/alb este un exemplu îngrijorător de ceea ce Douglas Murray, ziarist și gânditor conservator, numea „supra-corecție”” în cartea sa, „Războiul comunităților: Rasă, identitate, gen – fermenții violenței care se apropie”.
În ultimii ani, s-a acționat mult în societățile noastre pentru a „corija” injustițiile și inegalitățile de care sufereau diferite minorități – etnice sau „de gen” – și o majoritate, cea a femeilor.
Acum, se merge și mai departe: în loc să vizeze „corectarea” inegalităților, este vorba de a aplica o „corecție” majorităților și mai ales bărbaților. Trăim în epoca răzbunării. Și nu doar din punct de vedere tipografic.