Salariile persoanelor publice au fost mereu un subiect de interes, mai ales în cazul bugetarilor, care sunt plătiți din banii publici, colectați de la cetățenii plătitori de taxe și impozite. Atenția, însă, pică mereu pe cât câștiga primarii, consilierii locali sau șefii de birou, și mai puțin pe cât reușesc să obțină administratorii publici (city managers) din orașele românești.

Așadar, să luăm ca exemplu următoarele orașe conform statisticilor pe județe: Bistrița, Turda, Brăila, Galați, Râmnicu Vâlcea, București (sector 1), Primăria Municipiului București, Câmpulung, Cluj, Sibiu. Cât câștigă administratorii publici din respectivele orașe, lunar?

UAT Remunerație City Manager  (RON) Buget UAT Salariu mediu pe judet (RON) Râmnicu Vâlcea 19.962 194.74 Mil. 4.072 Cluj 16.640 1.547.04 mil. Ron 5.688 Brăila 15.309 248.028 mil. ron 4.154 Sibiu 12.600 781.5 mil. Ron 5.255 Galați 16.440 397,4mil. Ron 4.525 București-Sectorul 1 15.561 1.850 mil 6.578 București -PMB 15.561 6.700 Mil. 6.578 Turda 11.400 282.9  mil. Ron 5.688 Bistrița 14.503 279.4 mil Ron 4.106

 

Potrivit Legii  153/2017: “Salariul de bază reprezintă sumă de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate” (…) “Sporul reprezintă un element al salariului lunar/soldei lunare, acordat ca procent la salariul de bază, soldă de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, în condițiile legii, pentru fiecare categorie de personal”.

 

Asociația Administratorilor Publici din România a reușit să obțină, acum câțiva ani, o modificare a legii care să le permită city managerilor din unitățile administrative teritoriale, care derulează proiecte cu fonduri europene, să beneficieze de o majorare cu 25% a salariului brut. Administratorii publici au invocat necesitatea modificării prin faptul că viceprimarii beneficiază de o astfel de majorare.

 

Ce este interesant, dacă luăm să analizăm salariile administratorilor publici și le comparăm cu cele ale primarilor și viceprimarilor, este faptul că City managerii reușesc să câștige, de multe ori, mai mult decât superiorii acestora, cu toate că atribuțiile lor sunt mult mai limitate conform infoactual.ro

 

Cu toate acestea, nu toate orașele din România au un city manager. Brașov, de exemplu, a renunțat la funcția de administrator public, delegând toate atribuțiile acestuia viceprimarului orașului, reducând astfel din costurile anuale pe care le suportă primăria pentru plata salariilor.

 

Având în vedere contextul economic nefavorabil, provocat de pandemia COVID-19, România urmează să treacă printr-o perioadă foarte dificilă, în care bugetele autorităților locale se vor contracta. O economie blocată produce un efect de domino negativ, încasările bugetare fiind cu mult mai mici față de aceeași  perioadă a anului trecut. În acest context, rămâne de văzut dacă primăriile din țara vor reduce drastic costurile, implicit și salariile angajaților, pentru a putea rămâne pe o linie de plutire și pentru a evita falimentul.

 

În cazul în care criza economică din anul acesta o să aibă un impact similar cu criză din 2008, primăriile vor fi obligate să găsească soluții sustenabile pentru a evita o tragedie. Dat fiind acest lucru, există posibilitatea ca salariile bugetarilor să scadă drastic, iar în anumite cazuri unele posturi, precum cel de city manager, să dispară în totalitate, atribuțiile administratorului public urmând să fie preluate de vice-primar.