Virologul Mihnea Boștină, profesor la Universitatea Otago din Dunedin, Noua Zeelandă a arătat faptul că studiile care urmăresc răspândirea noului coronavirus în populație arată că rata mortalității cauzată de Covid-19 este mai mică decât cifrele oficiale, care se raportează doar la cazurile confirmate.

 

Profesorul Mihnea Boștină a prezentat, într-un interviu pentru Digi24, care este stadiul dezvoltării unui vaccin împotriva virusului, dar și cum stăm în privința descoperirii unui tratament eficient.

- Rata mortalității Covid-19 pare să crească: dacă în urmă cu o lună se situa la 2-3%, acum a ajuns la 6% . Este mai mortal virusul decât se credea inițial?

- Rata mortalității este raportul a două numere: numărul de decese puse pe seama Covid-19 și numărul total de cazuri. De la începutul pandemiei avem o evoluție continuă a modului cum se calculează aceste numere în diferite locuri. Uneori se fac teste, alteori se consideră doar simptomele. Uneori decesele cauzate de comorbidități nu sunt luate în considerare. Uneori toate decesele în cămine de bătrâni în care au fost identificate cazuri de Covid sunt și ele contorizate. Si așa mai departe. Aceasta ar fi problema care apare la numărarea deceselor.

Problema mai gravă este însă la contabilizarea cazurilor: cifrele pe care le vedem acum reprezintă mortalitatea pentru cazurile detectate și nu pentru cele existente, număr care este cu mult mai mare.

 Modul de calcul privind rata mortalității - Cum se calculează rata mortalității? La numărul total de cazuri sau la numărul de cazuri închise?

- Pentru a obține valoarea reală ar trebui să știm care este mortalitatea raportată la totalul infecțiilor. Din păcate, un răspuns precis la această întrebare nu va putea fi dat decât peste câțiva ani. Centralizarea tuturor datelor, extrapolarea testelor făcute la anumite date, stabilirea precisă a cauzei deceselor și analiza statistică a datelor la scara întregii planete este o sarcină care necesită mult timp, multă pricepere și multe grupuri de cercetători cu specializări diferite.

Din ce s-a văzut până acum, nu poate fi vorba despre o cifră unică. Asta pentru că mortalitatea nu este o constantă biologică asociată virusului, ci este și o măsură a multor factori externi. Vom avea cifre variind în funcție de vârsta populației, de densitatea zonelor afectate, de condițiile climaterice, de calitatea sistemului medical, de condițiile de igienă a populației, de măsurile de carantină impuse și așa mai departe. Așa că vom avea cifre diferite pentru zone diferite și pentru momente diferite.

Acum suntem foarte departe de o evaluare corectă în primul rând din cauza modului în care se testează populația și a calității testelor. Spre exemplu, în multe locuri se testează puțin și doar persoanele care au simptome. O altă problemă este procentul foarte mare de indivizi care nu prezintă simptome sau prezintă simptome minore și nu ajung să fie înregistrați de sistemul medical. Acest tip de teste, care pot identifica doar pacienții care au o infecție activă, detectează prezența ARN-ului viral.

- Care sunt ultimele estimări privind rata reală (nu cazuri oficial înregistrate) de infectare? De câte ori poate fi mai mare decât ceea ce cunoaștem?

- Există o măsură mult mai utilă în acest caz, anume folosirea testelor care detectează anticorpii dezvoltați de indivizi care au depășit deja infecția cu SARS-CoV-2. Testarea unui eșantion reprezentativ din populația unei zone oferă o imagine mult mai precisă a gradului de răspândire a virusului în timp. Au fost deja făcut astfel de studii în mai multe țări, printre care Suedia, Franța și Spania.

În general, valorile înregistrate au arătat că până acum aproximativ 5% din populație are anticorpii specifici și deci a fost expusă la SARS-CoV-2. Avantajul acestui tip de investigare este că include și infecțiile asimptomatice. Dacă ne uităm acum la decesele înregistrate la suta de mii de locuitori, vedem în momentul de față cifra de 46 în cazul Suediei, 43 în cazul Franței și 58 în cazul Spaniei. Așadar, mortalitatea pare fi mai curând în jurul lui 0,5% sau chiar mai scăzută.

Dincolo de această cifră unică raportată la ansamblul populației, mult mai îngrijorătoare este mortalitatea pe categorii de vârstă. Dacă pentru cei sub 40 de ani riscul este minim, acesta crește spectaculos cu creșterea vârstei, ajungând cam la 1% la 60 de ani și trecând de 10% după 80 de ani.