Marți se desfășoară o ședință a Eurogrupului, în contextul pandemiei de COVID-19, de la care se așteaptă măsuri salvatoare. Dar ele nu vor veni. Pentru că UE însăși este bolnavă.

Un interviu cu Coralie Delaume în Le Figaro.

 

Care sunt principalele mize ale reuniunii Eurogrupului de astăzi, 7 aprilie?

Consiliul European din 26 martie nu a ajuns la un consens privind maniera de a înfrunta criza economică foarte gravă care urmează crizei sanitare de Covid-19. Șefii de state și de guverne au dat deci 15 zile Eurogrupului pentru a încerca să elaboreze o soluție.

Astăzi, 7 aprilie, vor fi trecute în revistă diferitele instrumente aflate la dispoziția Uniunii Europene. Ele sunt de mai multe feluri, unele deja existente, altele noi.

Ca o noutate, Comisia propune de exemplu planul SURE (Support to mitigate unemployment risks in emergency) pentru a ajuta țările care au recurs la planurile de șomaj parțial să finanțeze aceste planuri.

Ursula von der Leyen a anunțat că pot fi deblocate 100 de miliarde de euro, ceea ce poate părea o sumă considerabilă. În realitate, 25 vor veni de la statele membre, care vor servi drept garanție Comisiei pentru ca aceasta să poată împrumuta restul sumei de pe piețele financiare.

Comisia va împrumuta apoi statelor aflate în dificultate (Spania, Italia) la dobânzi mai mici decât cele pe care le-ar fi plătit dacă s-ar fi împrumutat ele singure.

Va fi așadar vorba tot de împrumuturi, care vor duce la creșterea nivelului de îndatorare al țărilor solicitante.

În plus, cele 100 de miliarde sunt un nivel maxim. Într-adevăr, pe site-ul Comisiei scrie că garanțiile oferite de statele membre vor fi date pe bază voluntară. Acest lucru pare să indice că ele ar putea ajunge la mai puțin de 25 de miliarde, pentru ca Comisia să poată împrumuta 75.

Exact în acest punct a eșuat ultimul Consiliu European, țările din Sud refuzând opțiunea Mecanismului Economic de Stabilitate (MES), iar țările numite „zgărcite” refuzând opțiunea bondurilor Corona. De ce?

MES este un mecanism care permite asigurarea de împrumuturi plecând de la bani împrumutați pe piețele financiare la dobânzi mici, grație sistemului de garanție adus de state.

Motivul pentru care țările din Sud refuză să recurgă la el este că orice țară care o face trebuie să facă o solicitare explicită și să se supună unor condiții stricte.