Șeful statului, Ashraf Ghani, și principalul său adversar, Abdullah Abdullah, au depus amândoi luni jurământul ca președinți ai Afganistanului, aruncând țara într-o nouă criză politică.

În timpul ceremoniilor de la Kabul s-au auzit mai multe explozii, iar ISIS a revendicat tirul a zece rachete. Ministrul de Interne a anunțat doar patru, iar un polițist a fost rănit ușor.

Aceste incidente arată că nesiguranța rămâne la cote înalte în ciuda procesului de pace, care a dus la semnarea, pe 29 februarie, la Doha, a unui acord istoric între americani și talibani, după 18 ani de război.

Documentul prevede o retragere totală a forțelor americane și străine din Afganistan în termen de 14 luni, în schimbul unor garanții din partea talibanilor în domeniul antiterorismului și al demarării de negocieri cu guvernul de la Kabul, scrie AFP.

Armata americană a anunțat luni că a început retragerea sa graduală, pentru a-și reduce efectivele de circa 13.000 în prezent la 8600, în termen de 135 de zile.

Dar dubla ceremonie de învestitură prezidențială, care a avut loc simultan luni la Kabul constituie un nou obstacol pentru negocierile de pace.

Debutul acestora, prevăzut inițial pentru marți, va fi fără îndoială amânat.

„Nu port vestă antiglonț, am doar cămașa, și voi rămâne așa chiar de ar trebui să-mi pierd capul”, a tunat Ghani (foto), care purta un turban alb pe cap, după ce a jurat „să asculte și să ocrotească” Islamul și „să respecte și să vegheze la aplicarea Constituției”.

„Există legături fundamentale și invizibile între talibani și ISIS”, a adăugat el în fața a numeroși diplomați.

Câteva minute mai târziu, Abdullah, care oficial a pierdut alegerile din septembrie, s-a declarat și el președinte al Afganistanului, într-o altă aripă a palatului prezidențial.

„Poporul afgan mi-a încredințat o enormă responsabilitate”, a declarat Abdullah, șeful fostului guvern de uniune națională.

Situația pare copiată la indigo după cea din 2014, când aceiași doi protagoniști afirmau că au câștigat alegerile. Atunci, criza politică a durat trei luni și a fost rezolvată abia după intervenția americanilor.

De data aceasta, însă, nu se putea găsi un moment mai prost, scrie AFP: dezbinarea din sânul executivului afgan este de natură să slăbească regimul de la Kabul în fața talibanilor.

„Nimic nu este mai important pentru acești sclavi decât interesele lor personale”, a ironizat purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid.

Pe de altă parte, Washingtonul a făcut apel la formarea unui „guvern larg”.

„Ne opunem cu fermitate oricărei acțiuni vizând formarea unui guvern paralel”, a declara șeful diplomației americane, Mike Pompeo, adăugând că „lucrează la încheierea unui acord Ghani-Abdullah”.

Din cauza rivalității dintre cei doi, Kabulul nu a putut forma o echipă de negociatori pentru discuțiile cu talibanii.

În plus, Ghani a declarat că se opune uneia dintre clauzele negociate de americani cu talibanii, și anume eliberarea a 5000 de prizonieri insurgenți în schimbul eliberării a 1000 de membri ai forțelor afgane.