De la sfârșitul lunii decembrie, anul trecut, și până azi, două luni mai târziu, multe întrebări legate de noul coronavirus au rămas fără explicații clare, pe înțelesul tuturor.

Și pentru că e natural să ne ferim de necunoscut, stresul românilor crește de la o zi la alta. Dr. Relu Cocoș, biolog pr. genetică și cercetător în cadrul UMF „Carol Davila”, Disciplina Genetică Medicală, dezvăluie cititorilor EVZ noi informații despre acest virus cu potential periculos, aducând în context amănunte provenite din cele mai sigure surse: laboratoarele de cercetare.

Evz: - Care sunt noutățile apărute în ce privește epidemia de coronavirus?

Dr. Relu Cocoș: - În primul rând, față de datele pe care le-am prezentat în interviul de acum o luna, Organizația Mondială a Sănătății (WHO- World Health Organization) a denumit virusul și boală cauzată de acesta. Inițial virusul a fost numit temporar 2019-nCoV, iar ulterior denumirea stabilită de WHO a fost de SARS-CoV-2, iar boală provocată de acesta a fost numită COVID-19, unde “CO” sunt primele litere din cuvântul “corona”, având în vedere formă de coroniță a virusului,  “VI” sunt primele litere din cuvântul virus și “D” este prima litera din cuvântul “disease” (rom. boală), în timp ce “19” este anul apariției epidemiei, deoarece această a fost înregistrată pe 31 Decembrie 2019.

Descoperă companiile și oamenii valoroși din sistemul sanitar din România în Capital Top 100 Performeri din Sănătate, ediția 2024! Acum la chioșcuri și pe edituradecarte.ro

Temperaturi atipice în următoarele patru săptămâni. O iarnă cum n-a mai fost de mult

Citește și: „Cercetător UMF „Carol Davila”: 8 informații despre coronavirus pe care trebuie să le știi”

De asemenea, între timp, Organizația Mondială a Sănătății a ridicat gradul de alertă la nivel mondial, declarând stare de urgență internațională de sănătate (eng. public health emergency of internațional concern – PHEIC), și vorbește, în ultimele zile, de “fereastră de oportunitate care devine tot mai îngustă pentru controlarea epidemiei”.

Dr. Relu Cocoș, UMF Carol Davila

În ultima lună, s-a înregistrat o creștere a deceselor, ajungându-se la 2.703 de decese cauzate de COVID-19, cu 80.154 cazuri confirmate de infecție cu SARS-CoV-2. Dintre cele 37 de țări afectate, Italia ocupă poziția întâi în Europa înregistrând 7 cazuri de deces. (n.r. date din 25.02.2020)

Rata de mortalitate față de raportările anterioare a avut o ușoară creștere de la 3% la 3,37%, ceea ce este o rată mult mai scăzută față de epidemiile de SARS (Severe Acute Respiratory Syndrome) sau MERS (Middle East Respiratory Syndrome). Cea mai mare mortalitate a fost cauzată de virusul H5N1 și a atins o rată de aproximativ 60%, în timp ce virusul gripal comun prezintă o rată de mortalitate de aproximativ 0,01%, dar este pandemic și poate infecta milioane de oameni.

- Care sunt măsurile care ar trebui luate pentru limitarea răspândirii infecției?