Dezinformarea în cazul epidemiei de coronavirus din China a atins cote majore. La rugămintea redacției EVZ, dr. Relu Cocoș, biolog pr. genetică și cercetator în cadrul UMF „Carol Davila”, Disciplina Genetică Medicală, a explicat care sunt cele mai importante aspecte ale pandemiei. Informațiile sunt uluitoare, comparativ cu cele ajunse din surse de a treia mână prin mijloacele de informare online. În primul rând, există vaccinuri pentru coronavirus! Parcurgeți elementele prezentate de dr. Cocoș pentru a vă putea face o idee clară despre situația cu care se confruntă acum întregul mapamond.

1. Unde a aparut virusul si cum a inceput sa raspandeasca?

Noul coronavirus, numit 2019-nCoV, a fost detectat in orasul Wuhan din provincia Hubei din China, care are o populatie de aproximativ 59 de milioane de locuitori. Primul caz a fost raportat de Organizatia Mondiala a Sanatatii (WHO- World Health Organization) in data de 31 Decembrie, dupa care raspandirea a fost rapida. Au fost astfel raportate cazuri in Europa, USA si Australia. Cercetatorii chinezi l-au asociat familiei de virusuri numite coronavirusuri care include si alte virusuri respiratorii SARS (Severe Acute Respiratory Syndrome) si MERS (Middle East Respiratory Syndrome) ce au fost letale pentru aproximativ 800 de victime, in 2002-2003 (SARS), si mai mult de 700 de victime, din 2012 pana in prezent (MERS).

2. Care este originea acestui virus?

Coronavirusurile sunt zoonotice, atlfel spus se transmit de la animale la oameni. Cazurile initiale din China au parut a avea ca sursa a virusului o piata de fructe de mare in care se comercializau si alte animale vii, domestice si salbatice (pisici, pasari, peste, marmote etc). Pe masura ce boala s-a raspandit, cercetatorii s-au concentrat pe identificarea originii acestui virus. Primul studiu publicat de cercetatorii chinezi in Journal of Medical Virology, in aceasta luna, a sustinut ideea serpii reprezinta rezervorul de infectie in cazul acstui nou virus. Studiul a fost criticat de revista Nature care a considerat ca este improbabila aceasta teorie.

Cel mai recent studiu a adus insa clarificari. Astfel, prin secventierea de noua generatie (NGS) a virusul izolat de la pacientii infectati s-a determinat ca genomul coronavirusului este 96% identic cu cel al coronavirusului identificat la lilieci (BatCoV) si 79,5% cu cel al SARS. De asemenea, datele filogenetice au aratat ca originea 2019-nCoV este chiropteriana. Secventierea rapida a genomului coronavirusului si publicarea secventei acestuia in bazele de date internationale (GenBank si GISAID) au dat posibilitatea comunitatii biomedicale sa dezvolte rapid metode diagnostic moleculare pentru cazurile suspecte. De asemenea, prin secventierea genomului coronavirusului provenit din aspiratul bronhoalveolar de la aproximativ 20 de pacienti infectati, s-au identificat 3-4 mutatii diferite in structura virusului ceea ce indica o plasticitate genomica.

3. Care este structura virusului?

Coronavirusurile sunt virusuri respiratorii ce prezinta la exterior o anvelopa proteica sub forma de coronita de unde deriva si denumirea, iar genomul viral este reprezentat de o molecula de ARN monocatenar care codifica diferite proteine majore structurale si nestructurale. Astfel, proteinele Spike (S) medieaza atasarea virusului la receptorii celulei gazda, urmata de internalizarea (patruderea) virusului in celula gazda. Mutatiile in gena care codifica proteina Spike sunt cel mai probabil responsabile de schimbarea tropismului si de capacitatea de transmitere de la animale la om. Infectarea primara a celulelor epiteliale din plamani este urmata mai apoi si de internalizarea virusului si in alte celule, asa cum sunt macrofagele, celule ce apartin sistemului imunitar si la nivelul carora se declanseaza sinteza unor molecule proinflamatorii ce provoaca injurii pulmonare.

4. Cum poate fi detectat?

Virusul poate fi detectat prin doua metode: secventiere de noua generatie si metode “in house”. Secventierea genomului noului coronavirus a permis dezvoltarea rapida de teste bazate pe metode “in house” ce utilizeaza metode si tehnici genetice (RT-PCR), care au fost deja recomandate in ghidul WHO. Datele genetice furnizate de secventiere de noua generatie pot oferi si informatii vitale pentru intelegerea originii virusului si despre mecanismul de raspandire.

Exclusiv EVZ

5. Cat de repede se raspandeste virusul?

Un raport publicat, in aceste zile, a avertizat ca noul virus poate infecta 350.000 de oameni intr-un singur oras pana la sfarsitul lunii. Asa cum am precizat, acest virus este un ribovirus, adica genomul este reprezentat de o molecula de ARN. Coronavirusurile au o rata de mutatie mai mica fata de celelate virusuri ARN datorita unei enzime care corecteaza erorile de replicare, adica a mutatiilor care pot aparea. Datorita ratei mai reduse de mutatie un virus se poate adapta mai eficient pentru a se transmite de la persoană la persoană și, eventual, pentru a deveni mai virulent, deoarce acesta evolueaza lent conservandu-si o anumita structura genetica. Dacă agentul patogen evoluează lent, cum ar fi cazul si acestui virus, exista insa o șansă mai bună de a dezvolta vaccinuri eficiente de lungă durată și un tratament de succes.

In acest sens, Revista Lancet a documentat si demonstrat stiintific transmiterea infectiilor de la pacientii bolnavi la oamenii sanatosi, subliniind posibilitatea unei rate mari de raspandire a virusului. Cercetatorii de la Universitatea Johns Hopkings au modelat matematic pe computer o pandemie ipotetica. Simularea a generat o predictie in care 65 de milioane de oameni pot fi infectati in aproximativ 18 luni. Datele initiale au arata ca noul coronavirus, 2019-nCoV, se poate transmite mai usor decat SARS, dar ca produce forme mai usoare de boala. Pana in prezent, rata de mortalitate este de 3%, in comparatie cu 14-15% procente pentru SARS.

6. Cum se raspandeste si cum se manifesta acest virusul?

Calea de raspandire este aerogena. Oficialii WHO au indemnat populatia sa respecte precautiile ca in cazul unui virus respirator, si anume spalarea mainilor, acoperirea gurii cand se tuseste sau stranuta si izolarea in casa cand apar simptomele amintite. Organizatia Mondiala a Sanatatii a precizat ca simptomatologia include: febra, dificultati de respiratie si tuse, iar simptomele pot aparea in 2 pana la 14 zile de la expunere. De asemenea, WHO a amintit ca majoritatea cazurilor mortale au fost inregistrate la batrani care prezentau si alte afectiuni. In acest moment, WHO a refuzat sa declare urgenta la nivel global, precizand ca este “prea devreme” pentru a ridica gradul de alerta. Expertii au afirmat ca numarul mare de cazuri de imbolnavire a coincis cu o perioada in care a avut loc o deplasarea masiva a populatie in China si, mai de graba, cu cautarea si testarea cazurilor, decat cu raspandirea rapida a virusului.

7. Daca in Romania vor fi cazuri suspecte se poate diagnostica rapid?

Avand in vedere ca anumite laboratoare deja au pus la punct metode rapide de testare care pot fi realizate si la noi, raspunsul este da. Pentru partea de secventiere a genomului viral exista si la noi dotarea necesara, cat si resursa umana care sa aiba cunostintele si pregatirea adecvate, tinand cont de faptul ca pe langa cunoasterea foarte buna a metodei de secventiere sunt necesare si cunostinte bioinformatice specifice acestei analize. Am citit recent in presa declaratiile ministrului Fondurilor Europene, Marcel Bolos, care doreste infiintarea unui Institut National de Genomica si promite demararea rapida a procedurilor. Imi exprim speranta ca acest lucru se va materializa cat mai curand si ca se va dori coagularea unei echipe de profesionisti care sa puna cu adevarat pe harta mondiala si cercetarea genetica din Romania, avand in vedere domeniul vast de cercetare si implicatiile majore in domeniul medical.

Exclusiv EVZ

8. Exista posibilitatea dezvoltarii unor metode de tratament?

Pana in prezent nu exista terapii antivirale specifice sau vacinuri pentru coronavirusurile SARS si MERS, astfel ca singurele tratamentele sunt cele suportive si simptomatice. Cercetarile actuale se axeaza pe dezvoltarea unor agenti terapeutici care sa blocheze diferite proteine sau enzime virale implicate in replicarea viruslui sau atasarea acestuia la celulele gazda. Au fost produse vaccinuri pentru coronavirusul ce a cauzeaza SARS, dar niciunul nu a fost aprobat inca. Aceste vacinuri contin virusuri recombinate atenuate sau diferite proteine (antigene) exprimate de plasmide ADN. Intelegerea mecanismului de raspuns imunopatologic al gazdei va permite dezvoltarea unor vaccinuri sau a altor metode terapeutice pentru aceste coronavirusuri.

Dr. Relu Cocoș, biolog pr. genetică și cercetator UMF „Carol Davila”, Disciplina Genetică Medicală